UE: Grecia are nevoie de o reducere suplimentară a datoriei

Oamenii stau la coadă pentru a scoate bani de la un bancomat al Băncii Naţionale din Atena, Grecia.
Oamenii stau la coadă pentru a scoate bani de la un bancomat al Băncii Naţionale din Atena, Grecia. (Milos Bicanski/Getty Images)

Grecia ar avea nevoie de o reducere suplimentară a datoriei sale pentru a recâştiga încrederea investitorilor, chiar dacă este posibil să iasă din programul de salvare financiară (bailout) cu o rezervă de lichidităţi în valoare de 9 miliarde de euro, a declarat Comisia Europeană într-un raport provizoriu obţinut de Bloomberg.

Cel de-al treilea program de bailout al Greciei în valoare de 86 miliarde de euro, convenit în 2015 în urma unei înţelegeri semnate între premierul elen Alexis Tsipras şi creditorii europeni, va expira în august 2018 cu 27,4 miliarde de euro rămase nefolosite, estimează Comisia în raportul său din 16 iunie. Banii achitaţi până la acea dată ar trebui, de asemenea, să contribuie la crearea unei rezerve de lichidităţi de aproximativ 9 miliarde de euro, conform documentului.

Raportul cuprinde o analiză a datoriei publice elene care indică potenţiale dispute cu Fondul Monetar Internaţional după acordul de săptămâna trecută de eliberare a unor fonduri din programul de bailout, în care Fondul a acceptat doar în principiu lansarea unui “nou program”. Chiar şi în condiţiile în care analiza Comisiei indică “temeri serioase cu privire la sustenabilitatea datoriei publice greceşti”, estimările sale referitoare la ipotezele de creştere economică viitoare ale Greciei sunt în continuare mult mai optimiste decât cele ale FMI.

Într-o perioadă de circa 3 ani, FMI nu a acordat fonduri Greciei de teamă că datoria ţării nu este sustenabilă. Acordul de compromis încheiat săptămâna trecută ajută la evitarea unei crize financiare elene în această vară, permiţând eliberarea a 8,5 miliarde de euro din fondurile Mecanismului European de Stabilitate. Grecia are nevoie de aceşti bani pentru a rambursa o datorie de 7 miliarde de euro în luna iulie.

În acelaşi timp, FMI a cerut o reducere şi mai mare a datoriei Greciei din partea creditorilor europeni înainte să acorde noi credite.

Acordul din 15 iunie prevede să limiteze plafonul pentru necesarul brut de finanţare la 15% din PIB-ul Greciei pe termen mediu, şi la 20% ulterior. Necesarul brut de finanţare al ţării va scădea la 9,3% din PIB în 2020 de la 17,5% cât este în acest an, înainte să crească din nou şi să depăşească nivelul de 20% după anul 2045, conform unui scenariu de bază al raportului Comisiei privind sustenabilitatea datoriei elene.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Economie