Udrea explică „ce nu vrea Ponta să ştii despre Bugetul pe 2014”

Elena Udrea
Elena Udrea (Epoch Times România)

Deputatul PDL Elena Udrea a vorbit joi, pe blogul personal, despre aspectele referitoare la Bugetul pe 2014 pe care premierul Victor Ponta nu vrea ca românii să le ştie.

Un număr de 15 chestiuni problematice i-au atras atenţia Elenei Udrea:

1. Bugetul Parlamentului (Camera Deputaţilor şi Senat) creşte cu 21,5 milioane de lei faţă de 2013. Se dau peste 13 milioane de lei în plus pentru cheltuieli cu bunuri şi servicii: pixuri, coli, agrafe de birou, combustibili pentru maşini şi cazarea parlamentarilor.

2. Nivelul subvenţiilor pentru agricultură este cu 468 de milioane de lei mai mic în 2014 decât cel din 2011. Practic, agricultura românească este pusă pe butuci.

3. Bugetul alocat Ministerului Educaţiei reprezintă doar 1,3% din PIB-ul estimat pentru 2014.

4. Bugetul alocat Ministerului Sănătăţii este cu 1,8 miliarde de lei (peste 400 de milioane de euro) mai mic în 2014 decât în 2013. Alocarea bugetară din PIB scade în 2014 la 1,2% faţă de 1,56% cât a fost în 2013.

5. Bugetul Ministerului Muncii este cu 3,63 de miliarde de lei mai mic în 2014 decât în 2011. Scăderea din PIB este de la 5,76% la 4,50%. Chiar şi faţă de 2013 există o scădere în PIB (de la 4,62% la 4,50%).

6. Bugetul Ministerului Transporturilor este cu 8,3 miliarde de lei (1,8 miliarde de euro) mai mic în 2014 decât în 2011. De la 2,54% în 2011, procentul din PIB alocat Transporturilor a scăzut la 0,98%.

7. Dacă în 2011, cheltuielile cu bunurile şi serviciile la Ministerul Transporturilor însemnau 0,07% din Buget, în 2014, cheltuielile cu birotica şi combustibilii reprezintă 0,38% – aproape de 6 ori mai mari raportate la bugetul total al Ministerului.

8. Sunt scăzute bugetele tuturor instituţiilor care au legătură cu Justiţia.

În 2014, avem o scădere a bugetului cu aproape 95 de milioane de lei, faţă de 2013, reprezentând 3,15% din bugetul total al Ministerului Justiţiei.

În ceea ce priveşte Ministerul Public, faţă de 2013, avem de-a face cu o contracţie de 41 de milioane de lei a bugetului.

Anul 2014, aduce însă o contracţie de 34,2% a bugetului ANI faţă de 2013, pierzându-se 10,3 milioane de lei. Practic, parlamentarii au tăiat toţi banii de anchete pentru ANI, fiind clar interesul lor de a desfiinţa instituţia.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pierde, în 2014, peste 100.000 de lei faţă de 2013.

9. Aparatul de propagandă al USL se îngraşă pe zi ce trece. Avem de-a face cu o creştere a bugetului Agerpres cu 0,4 milioane de lei în 2014 faţă de 2013 şi de 2,1 milioane de lei faţă de 2012.

10. Cheltuielile cu investiţiile ajung în 2014 abia la 6% din PIB, nivel care fusese atins şi în 2012. Cel mai bun an pentru investiţii a fost 2011, când s-au alocat 6,6% din PIB. Acela a fost anul celei mai bune creşteri economice din perioada de criză şi momentul în care s-a ajuns la un şomaj de 6,9% faţă de 7,5% cât avem acum sub guvernarea Ponta.

11. Se confirmă alocările bugetare către baronii locali. 2,79% din PIB merg către investiţii ale administraţiilor locale faţă de 2,33% în 2013.

12. Creşterea salariilor profesorilor debutanţi reprezintă praf în ochi. Mărirea de 10% echivalează cu aproape 80 de lei (net) pe lună, ceea ce duce venitul net la mai puţin de 900 de lei. USL promitea că profesorii debutanţi vor avea cel puţin salariul mediu pe economie, estimat de Guvern la peste 1.650 de lei în 2014.

13. Guvernul mizează pe o scădere a colectării la Buget – de la 33,2% în 2013, la 32,9% în 2014. Nici nu se mai obosesc să combată evaziunea fiscală.

14. Din mărirea cu 7 eurocenţi + TVA a accizei pentru combustibili, Guvernul vrea să atragă aproape 700 de milioane de euro. Din taxa de stâlp, contribuţiile sociale percepute celor care au imobile închiriate şi celelalte taxe, se doreşte strângerea a alte 500 de milioane de euro. Per total – 1,2 miliarde de euro. Adică nivelul încasărilor bugetare nerealizate, dar prevăzute în Bugetul pe 2013.

15. Nu există nicio prevedere în Bugetul pe 2014 care să sugereze că vor scădea contribuţiile sociale pentru angajatori din a doua jumătate a anului.