Udrea devine Elena din Troia pentru Justiţie. Cazul, o tragicomedie de competenţa CCR

Elena Udrea, invitată cu mandat la DNA, 29 ianuarie 2015
Elena Udrea, invitată cu mandat la DNA, 29 ianuarie 2015 (Epoch Times România)

Din categoria "la noi ca la nimeni", arestarea Elenei Udrea ridică noi probleme, altele decât dacă a ştiut sau nu de unde vin banii lui Cocoş, dacă a luat mită sau nu, dacă este sau nu o victimă a lui Coldea etc.

Cea de a doua arestare preventivă a deputatei, în urma unei decizii pronunţată miercuri de Înalta Curte, a fost posibilă doar pentru că deputaţii, fără să se lase înduioşaţi de apocaliptica imagine a celulei de 3/3 cu wc turcesc şi de lipsa uscătorului de păr evocate de Udrea, au avizat cu 170 de voturi „pentru” şi 118 de voturi „împotrivă”, cererea DNA privind arestarea preventivă a colegei lor în dosarul Gala Bute. Ori, avocatul fostei candidate la preşedinţie reclamă că votul dat marţi nu este valid.

Decanul Baroului Iaşi, Marius Striblea, arată că, potrivit articolul 24, din Legea nr.96/2006 privind Statutul senatorilor şi deputaţilor, care stabileşte condiţiile în care se avizează arestarea unui parlamentar, votul dat marţi nu este valid. Dacă ar fi să se aplice ad literam Legea 96/2006, cererea vizând arestarea Elenei Udrea ar fi trebuit să întrunească o majoritate calificată, cu alte cuvinte, să fie votată de majoritatea membrilor Camerei Deputaţilor, nu de majoritatea celor prezenţi la şedinţă, cum s-a întâmplat marţi.

Astfel, cum Parlamentul (mai) are 396 de deputaţi, potrivit legii 96/2006, pentru ca Elena Udrea să poată fi trimisă în faţa magistraţilor cu propunere de arestare preventivă, era necesar votul a 199 de deputaţi, nu a 170.

Pe de altă parte, întrebat dacă era nevoie de o majoritate simplă sau de o majoritate calificată în cazul votului de ieri, preşedintele CCR, Augustin Zegrean i-a trimis spre jurnalişti spre Regulamentul Camerei Deputaţilor şi la art. 76 alin 2 din Constituţie. "Constituţia prevalează întotdeauna".

Într-adevăr, Regulamentul Camerei Deputaţilor prevede la articolul 195, aliniatul 8 (nu art. 155 cum a apărut în alte surse), că pentru avizarea arestării unui parlamentar este nevoie de majoritate simplă. " (8) Camera Deputaţilor se va pronunţa asupra măsurii (arestării preventive n.r.) în cel mult 20 de zile de la sesizare, cu votul majorităţii membrilor prezenţi." este textul care ar face ca votul de marţi să fie valid.

Mai departe, articolul 76 la care a făcut trimitere preşedintele CCR, prevede următoarele:

(1) Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere.

(2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră.

Potrivit specialistului consultat de Epoch Times pe acest subiect, dl. Avocat Dumitru Dobrev, de la casa de avocatură Dobrinescu Dobrev, regulamentul şi legea organică (potrivit art. 73 lit. c din Constituţie Legea nr. 96/2006 e lege organică) au cam aceeaşi forţă juridică pentru că se adoptă cu majoritate calificată. Interpretând însă aliniatul (2), prin prisma textului Constituţiei arestarea Elenei Udrea era posibilă (fiind vorba de o simplă hotărâre) cu majoritatea votului celor prezenţi la şedinţa de ieri.

Cum e totuşi posibil să se fi ajuns într-o situaţie atât de aberantă, în care să nu se ştie exact dacă un vot pentru arestarea unui parlamentar este legal sau nu?

Cheia ne-o dă, surpriză, nimeni altul decât Adrian Năstase, fostul premier al României trimis de două ori la închisoare pentru fapte de corupţie. Evocând cum a fost avizată în Parlament arestarea sa preventivă, Năstase a relatat că deputaţii au modificat Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel încât să poată fi arestat însă "au uitat", timp de şapte ani, să modifice şi Legea 96/2006.

"Ca de obicei, eu sunt de vină. Era vara lui 2008. Preşedintele de atunci a cerut Parlamentului să se întrunească în sesiune extraordinară pentru a decide începerea urmăririi penale în cazul meu. Ceea ce Parlamentul a făcut. Adică s-a întrunit. Dar nu a fost obţinută majoritatea cerută. Atunci, reprezentanţii grupului PD au făcut o sesizare la Curtea Constituţională pentru a schimba regulile, astfel încât decizia să poată fi luată mai uşor. Ceea ce Curtea a făcut. Ca urmare, a fost modificat articolul 155 din Regulamentul Camerei. Pe această bază, s-a mai votat încă o dată dar, din nou, cererea în privinţa mea a fost respinsă. E adevărat, deputaţii au uitat să modifice şi textul corespunzător din Legea statutului parlamentarilor (de altfel acest lucru nu se putea face decât în şedinţă comună). Iată însă că, după 7 ani, o soluţie concepută pentru mine are efecte şi în alte cazuri", scrie Năstase într-o postare pe blogul personal.

Mai merită menţionat că problema ridicată de Marius Stirblea depăşeşte cadrul arestării Elenei Udrea şi ridică întrebări asupra premizelor în baza cărora au fost arestaţi mai mulţi deputaţi. Potrivit openpolitics.ro, din 2008 şi până acum, 22 cereri de ridicare a imunităţii au fost aprobate prin votul Senatului sau al Camerei Deputaţilor. Mai mult de jumătate dintre acestea (mai exact 12) au întrunit majoritate simplă, exact ca în cazul Elenei Udrea, şi nu o majoritate a tuturor membrilor camerei respective.

Cele 12 proceduri care ar putea fi puse sub semnul întrebării dacă precedentul ridicat de Stirblea va fi admis sunt voturile pentru arestarea lui Adrian Năstase, Cătălin Voicu, Mihai Boldea, Gheorghe Coman, Ecaterina Andronescu, Marko Attila, Valerian Vreme, Teodor Cătălin, Şerban Mihăilescu, Ion Ariton precum şi cele două încuviinţări ale arestării Elenei Udrea în dosarele Microsoft şi Gala Bute 2.

Potrivit specialistului consultat de Epoch Times, cel mai probabil problema va fi tranşată de CCR, căci de la parlamentarii care n-au ezitat să încerce, în Marţea Neagră, să-şi voteze imunităţi de neimaginat, slabe şanse să vină vreo iniţiativă de modificare a Legii nr. 96/2006 astfel încât justiţia să poată alege, fără blocaje, grâul de neghină printre politicieni.

"Dacă ar fi să anticipăm (nimeni nu e profet în ţara lui) eu zic că avocaţii Elenei Udrea vor aduce ca argument forte, în contestaţia contra măsurii arestării preventive, o excepţie de neconstituţionalitate a art. 195 (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. DNA poate şi el să scoată artileria grea şi să replice tot cu o o excepţie de neconstituţionalitate, în oglindă, a art. 24 alin. 4 din Legea nr. 96/2006, în baza art. 76 alin. 2 teza a doua din Constituţie.

Atunci actul final al acestei tragicomedii se va juca la Curtea Constituţională!", opinează dl. avocat Dobrev.

Dacă v-a plăcut acest articol, va invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne