Ucraina caută integrarea în NATO ca răspuns la ”invazia” rusă

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko (SERGEI SUPINSKY/AFP/Getty Images)

După ce a acuzat Rusia că a trimis o coloană de blindate în sprijinul forţelor ruse care se confrunta cu armata ucraineană, Ucraina a solicitat, vineri, statutul de membru din partea NATO.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, mai sfidător decât de obicei, a comparat intenţia Kievului de a elibera oraşele estice aflate sub ocupaţia forţelor ruse cu invazia Germaniei naziste asupra Uniunii Sovietice, în cel de-al Doilea Război Mondial. Liderul de la Kremlin a anunţat că forţele ruse au oprit avansul ucrainean, şi le-a propus forţelor pro-Rusia să le permită forţelor ucrainene să se retragă.

Vorbind în faţa tinerilor de la o tabără de vară, Putin le-a spus conaţionalilor săi că ”trebuie să fie pregătiţi să respingă orice agresiune împotriva Rusiei”. Liderul rus i-a mai descris pe ucraineni şi pe ruşi ca fiind ”practic un singur popor”, o apreciere despre care ucraineni spun că respinge existenţa naţiunii lor veche de un mileniu.

În ultimele 72 de ore, forţele ruse au deschis un nou front şi au forţat o retragere parţială a armatei ucrainene într-un teritoriu strategic de pe coasta Mării Azov. Kievul şi Occidentul au anunţat că înfrângerea din estul Ucrainei este rezultatul coloanelor de blindate trimise de Putin să-i sprijine pe ”rebeli”, care erau aproape de înfrângere.

”Rebelii” au anunţat că vor accepta propunerea lui Putin şi că vor permite forţelor guvernamentale să se retragă, condiţionând-le cu depunerea armelor şi a echipamentului. Kievul a replicat că asta susţine faptul că paramilitarii ascultă de Moscova.

Integrarea Ucrainei în NATO, completată cu protecţia printr-un pact mutual de apărare cu Statele Unite, rămâne în continuare improbabilă. Dar solicitând aderarea la alianţă acum, Kievul a pus mai multă presiune pe Occidentul pentru a găsi modalităţi de acorda protecţie. NATO va desfăşura următorul summit pe 4 şi 5 septembrie, în Ţara Galilor.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a afirmat că respectă dreptul Ucrainei de a căuta alianţe.

”În ciuda negaţiilor goale ale Moscovei, este clar acum că trupele şi echipamentul rus au trecut ilegal graniţa în estul şi sud-estul Ucrainei”, a declarat Rasmussen. ”Asta nu este o acţiune izolată, ci face parte dintr-un tipar periculos, desfăşurat pe mai multe luni, prin care se încearcă destabilizarea Ucrainei ca ţară suverană”.

Până acum, Occidentul a arătat clar că nu este pregătit să lupte pentru a proteja Ucraina dar în schimb se va baza pe extinderea sancţiunilor economice impuse după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea, în martie.

Dar sancţiunile par să aibă un mic efect pentru al constrânge pe Putin, lăsând politicienii Occidentali să caute măsuri mai dure fără să-şi rănească propriile economii, particular în Europa, care se bazează pe exporturile ruse de energie.

Miniştrii de Externe ai UE s-au întâlnit la Milano, vineri, înaintea summitului UE din acest weekend. Aceştia au arătat clar că blocul va discuta despre adoptarea mai multor sancţiuni economice suplimentare împotriva Moscovei. Unii oficialii au susţinut că sancţiunile nu sunt suficiente, şi că trebuiesc discutate şi alte măsuri pentru a ajuta Kievul.

Ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a declarat că ţările care au mediat până acum conflictul trebuie să explice ”care sunt ideile lor pentru a-l opri pe preşedintele Putin şi pentru a salva Ucraina aşa cum este”.

”Sancţiunile singure nu sunt de ajuns: Putin este pregătit să-şi sacrifice propriul popor”, a declarat ministrul suedez de Externe, Carl Bildt.

Într-un gest simbolic din partea Poloniei, una din cele mai ferme susţinătoare a Ucrainei, Varşovia a interzis ministrului rus al Apărării să-i survoleze spaţiu aerian după o călătorie în Slovacia, forţându-l să se întoarcă la Bratislava.

Moscova continue să nege public că forţele armatei ruse luptă pentru a sprijini ”rebelii” din estul Ucrainei. Dar ”rebelii” însăşi au confirmat-o susţinând că mii de soldaţi ruşi participat la război în numele lor.

NATO a publicat o serie de fotografii din satelit care ar descrie un câmp de artilerie format din peste 1.000 de soldaţi ruşi care luptă în Ucraina. Kiev-ul a publicat interviuri cu soldaţi ruşi capturaţi. Mai multe contingente cu autovehicule blindate şi tancuri ruse au fost văzute intrând în Ucraina din Rusia. Membrii unui corp oficial rus pentru drepturile omului a precizat că aproximativ 100 de soldaţi ruşi au murit numai într-o singură confruntare în Ucraina, în luna august.

Putin a răspuns întrebărilor ridicate de tinerii ruşi, printre care şi unii cu banere cu faţa liderului rus, la o tabără de tineri pro-Kremlin. Putin le-a povestit tinerilor despre puterea militară a Rusiei, reamintind că Rusia era o putere nucleară puternică.

”Partenerii Rusiei… ar trebui să înţeleagă că nu prea bine să se încurce cu noi”, a spus Putin.

Putin a comparat atacul Kievului asupra oraşelor capturate de ”rebeli”, Doneţk şi Lugansk, cu atacul de 900 zile al Germaniei naziste asupra oraşului Leningrad, în urma căruia şi-au pierdut viaţa peste 1 milion de civili, probabil cea mai puternică analogie istorică care poate fi invocată în Rusia.

”Sate mici şi oraşe mari încercuite de armata ucraineană, care lovesc direct zone rezidenţiale cu scopul de a distruge infrastructura…”, a declarat acesta. ”Îmi aminteşte din păcate de evenimentele celui de-al Doilea Război Mondial, când fasciştii germanii … cotropitorii au încercuit oraşele noastre”.

Putin susţine că singura soluţie a conflictului este ca Kievul să negocieze direct cu ”rebelii”. Kievul a refuzat în repetate rânduri, argumentând că ”rebelii” nu sunt o forţă legitimă independentă, ci un apendice al Moscovei, care trebui să-i controleze.

Mai devreme, într-un comunicat publicat de Kremlin în timpul nopţii, Putin a indicat către victoriile militare ale ”rebelilor” din ultimele zile. ”Este clar că rebeliunea a obţinut nişte succese serioase încercând să stopeze operaţiunea armată a Kievului”.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe