Trovanţii din Costeşti - uluitoarele pietre care "cresc"

Trovantii din Costesti.
Trovantii din Costesti. (screenshot Youtube)

Probabil că nu foarte mulţi dintre dumneavoastră s-au gândit vreodată la o piatră ca la o fiinţă vie. Cu toate acestea în România, la 35 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, există o “rezervaţie” de pietre despre care se spune că ar fi capabile să “crească” asemenea plantelor, atunci când intră în contact cu apa. Aceste pietre se numesc “Trovanţi”.

Trovanţii s-au format cu aproximativ 15 milioane de ani în urmă, şi mai sunt cunoscuţi sub denumirea de “Trovanţii de Costeşti”, deoarece se găsesc în comuna Costeşti, în apropiere de Râmnicu Vâlcea, în Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor.

Având forme sferice sau elipsoidale, trovanţii sunt numiţi în termeni populari şi “balatruci” sau “pietre vii”, iar dimensiunea lor diferă de la câţiva centimetri până la 10 metri în diametru.

În principiu, trovanţii sunt roci sedimentare rezultate din granule de nisip cimentate, care au o textură mai dură decât a stratului în care se dezvoltă. Au tendinţa de a creşte spontan - din centru către periferie – dar viteza de depunere este de aproximativ 5 cm la fiecare 1.200 de ani.

Geologii sunt de părere că această creştere în volum a trovanţilor se datorează concentraţiei mari de săruri minerale care se găseşte în "amestecul" de gresie: o stratificare complexă a nisipului cimentat cu carbonat şi ape calcaroase.

Atunci când apa de ploaie vine în contact cu substanţele chimice care îi formează, se generează o creştere bruscă a presiunii interne, declanşând "creşterea" caracteristică. Analizând o secţiune din trovant, se poate observa de fapt în interiorul său o serie de cercuri concentrice care amintesc de cele ale trunchiurilor de copaci.

Mai pe înţelesul tuturor, trovanţii au un conţinut mare de săruri minerale care, în condiţii de umezeală, fac ca nisipul din compoziţia lor să se umfle.

În afară de cariera de nisip de pe partea stângă a şoselei ce leagă Râmnicu Vâlcea de Horezu, înainte de intrarea în satul Costeşti, unde pot fi văzuţi trovanţi de diferite forme, unii ajungând la o greutate de câteva tone, aceste formaţiuni mai pot fi întâlnite şi pe Dealul Feleacului lângă Cluj, în Munţii Buzăului la Ulmet, sau lângă Sibiu pe teritoriul satului Caşolţ, ori în Hunedoara la cariera de nisip de la Hăşdat etc. În România ar exista în total cam 12 zone în care pot fi întâlnite aceste formaţiuni uluitoare.

Rezervaţia de la Costeşti rămâne însă unicul loc din Europa unde există o rezervaţie naturală a formaţiunilor geologice care sunt rezultatul unor cimentări produse în urmă cu milioane de ani.

În lume, trovanţii pot fi întâlniţi şi în Costa Rica, Muzeul Naţional din oraşul San José expunând o astfel de piatră de formă sferică.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Life & Style