Toader: Recursul compensatoriu, iniţiat de tehnocraţi. Iohannis n-a avut obiecţii, au votat inclusiv aleşii PNL şi USR

În timp ce România se cutremură în faţa valului de infracţionalitate violentă care a lovit-o, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţă că a vorbit cu premierul Viorica Dăncilă şi că va analiza cauzalitatea, structura şi consecinţa faptelor comise de beneficiarii recursului compensatoriu. Şi pasează din nou vina pentru legea ce a însângerat ţara la tehnocraţi şi preşedintele Klaus Iohannis.
Tudorel Toader
Tudorel Toader (Epoch Times România)

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a ieşit cu noi declaraţii, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, în plin scandal declanşat de efectele negative ale legii privind recursul compensatoriu.

Pe linia promovată de PSD şi de Viorica Dăncilă, Tudorel Toader a ţinut să paseze răspunderea pentru legea care a însângerat România la tehnocraţi, Opoziţie şi Iohannis afirmând că actul normativ a fost iniţiat de Guvernul Cioloş, avizat de Consiliul Superior al Magistraturii în componenţa anterioară şi votată în Parlament şi de parlamentari de la PNL şi USR, fiind ulterior promulgată de Iohannis care nu a atacat-o la CCR.

"Orice faptă penală este gravă şi trebuie să fie reprimată. Orice reglementare juridică trebuie să protejeze drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor. Problema supra-aglomerării penitenciarelor trebuie să fie rezolvată în acord cu standardele europene. Adevărul trebuie să fie cunoscut, trebuie să fie scos la suprafaţă pentru a cunoaşte starea de fapt, pentru a cunoaşte, pentru a şti când şi ce măsuri trebuiesc luate pentru îndreptarea lucrurilor, a stării de fapt. Legea privind recursul compensatoriu a fost iniţiată de către Guvernul tehnocrat, a fost avizată favorabil de către CSM în componenţa anterioară care însă a propus schimbarea naturii juridice a reglementării. Legea a fost susţinută şi votată inclusiv de către parlamentarii PNL şi USR. Legea a fost promulgată de preşedintele României fără să o critice la CCR. Legea a fost criticată în controlul apriori, însă obiecţiile de neconstituţionalitate au fost respinse", a declarat Tudorel Toader.

Ministrul Justiţiei a susţinut că din statistica Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor reiese că numărul celor liberaţi condiţionat e în scădere.

"Statistica primită de la Administraţia penitenciarelor ne arată o scădere a populaţiei penitenciarelor, în al doilea rând o scădere a numărului celor condamnaţi care au beneficiat de liberare condiţionată şi o scădere a celor ce revin în penitenciare după ce au beneficiat de liberare condiţionată (...).

În anul 2014, au fost liberaţi condiţionat 11.392 de condamnaţi, în anul 2018 au fost liberaţi condiţionat 8.859 de deţinuţi. Deci numărul celor care revin în penitenciar după liberare condiţionată e în scădere. Mai observăm că în 2014 au revenit în penitenciar 3.598 şi în 2018 doar 448 de liberaţi condiţionat în penitenciar. Acum, din totalul celor care într-un fel sau altul au beneficiat de prevederile recursului compensatoriu, statistica oficială ne arată că doar 5,02% au revenit în penitenciar. O precizare - autorul faptei de la Mediaş nu face parte dintre cei ce au beneficiat de prevederile legii recursului compensatoriu", a punctat Tudorel Toader.

În acelaşi timp, oficialul a informat că astăzi a avut deja o întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă pe tema legii recursului compensatori şi urmează alta la începutul săptămânii viitoare.

"O analiză a dinamicii fenomenului infracţional, o nouă evaluare a datelor statistice oferite de ANP privind beneficiarii legii recursului compensatoriu, vom analiza cauzalitatea, structura, consecinţa faptelor comise de beneficiarii recursului compensatoriu. Luni dimineaţa vom avea o întrevedere cu dna prim-ministru, îi vom prezenta rezultatele acestei evaluări, propuneri legislative şi non legislative care pot fi luate. După întâlnirea cu domnia sa, vă vom comunica măsurile care vom decide a fi luate", a conchis Tudorel Toader.

Ministrul Justiţiei a plecat fără să preia nicio întrebare din partea presei.

"Ce le spuneţi părinţilor victimelor...", a răsunat în sala pe care ministrul o părăsea.

Întrebarea s-a lovit de tăcere.

Recursul compensatoriu

Reamintim că în timp ce Toader, Dăncilă şi PSD dau vina pe tehnocraţi, Iohannis, PNL, USR etc. pentru recursul compensatoriu, atât Opoziţia cât şi tehnocraţii ba chiar ATENŢIE!, angajaţii din penitenciare arată că lucrurile nu stau deloc aşa. Mai exact, Guvernul Cioloş a iniţiat un proiect pe această temă, dar ce ieşit din Parlamentul controlat de PSD-ALDE arată total diferit.

Concret, în ultima lună de mandat, Guvernul Cioloş a adoptat un proiect de lege privind recursul compensatoriu. Acesta prevedea, în mare, reducerea cu 3 zile din pedeapsă la fiecare o lună de închisoare executată în condiţii necorespunzătoare (faţă de 6 zile cât este acum). Proiectul a ajuns în Parlament dar nu a fost pus pe ordinea de zi fiind, ulterior, "clasat" potrivit Hotnews. După venirea la putere a PSD, legea recursului compensatoriu a fost printre primele depuse în Parlament de guvernul condus de Sorin Grindeanu (guvern în care ministru al Justiţiei era Florin Iordache). Ce s-a întâmplat în Parlament? A explicat chiar Raluca Pruna în decembrie 2018.

"Proiectul a fost modificat în mod fundamental în Parlament şi anume:

1. S-a extins beneficiul compensatoriu de la 3 zile pentru fiecare 30 zile consecutive executate în condiţii neconforme la 6 zile pentru fiecare 30 zile chiar dacă nu sunt consecutive;

2. S-a extins beneficiul de la verificarea riguroasă, pe cameră şi deţinut la situaţia pe penitenciar, pentru a reţine că au fost condiţii neconforme de detenţie;

3. S-a extins condiţia de 3 mp la 4 mp", scria Prună pe Facebook.

Tehnocrata a mai explicat că Toader ar fi putut să se opună modificărilor aduse în Parlament, modificări care, iată, au scos pe străzi violatori, criminali, indivizi violent, însă nu a făcut-o.

"Toader, cel pentru care pare că a fi ministru al justiţiei înseamnă a fi un fel de Pilat, era ministru în guvernul Grindeanu începând din 23 februarie 2017. Adevărat, Guvernul Grindeanu a adoptat proiectul în Ianuarie 2017. Dar Toader era deja ministru când proiectul a fost discutat în Senat (adoptat pe 13 martie) şi ulterior la Camera Deputaţilor (adoptat pe 9 mai 2017). Toader avea aşadar obligaţia să apere proiectul adoptat de guvernul Grindeanu şi să se opună modificărilor care au condus azi la consecinţe grave pentru siguranţa cetăţeanului. Nu numai că nu a făcut asta, dar a pus umărul prin ordinul de ministru 2772/C din octombrie 2017. Nu insist, ziare.com a scris despre asta.

Din ce se auzea la acel moment, Toader a interzis experţilor din minister să meargă în Parlament să apere proiectul. Ar fi interesant de văzut dacă cineva din Ministerul Justiţiei a participat la vreo lucrare sau şedinţă a vreunei comisii din vreo cameră, în procesul de adoptare a legi. Eu ştiu că nu. Şi mai ştiu că ministrul a apărat în spaţiul public proiectul şi a minimizat efectele devastatoare care puteau fi anticipate de pe lună. Toader poartă deci responsabilitatea, alături de stăpânii săi din coaliţie.

A da vina pe guvernul tehnocrat este numai o altă mârşăvie din lunga listă pe care istoria o va reţine în dreptul lui Toader", preciza Raluca Prună.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne