Titus Corlăţean: Tezaurul - extrem de important pentru România, nu a fost doar o temă de campanie
Titus Corlăţean a declarat vineri, în cadrul audierilor la comisiile de politică externă ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, că subiectul tezaurului este extrem de important pentru România şi nu a fost doar o temă de campanie după cum au susţinut unii comentatori.
”Trebuie să spun foarte clar, nu a fost o temă de campanie, aşa cum au menţionat unii comentatori în plan mass-media în ultimele luni, tema tezaurului este un punct extrem de important pentru noi. Nu doar simbolistica ca atare. Este un punct care reprezintă o constantă a politicii externe române şi a demersurilor statului român. Acest lucru ni-l propunem în contextul în care dorim să dinamizăm activităţile Comisiei Mixte privind soluţionarea problemelor bilaterale izvorând din istoria comună, inclusiv Tezaurul României”, a afirmat Titus Corlăţean.
Fostul şi viitorul şef al diplomaţiei le-a reamintit senatorilor şi deputaţilor că în luna martie ar uma să aibă loc, la Bucureşti, reuniunea Comisiei pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României.
”În octombrie, la Moscova a avut loc, după multă vreme, o întâlnire a co-preşedinţilor Cimisiei, român şi rus, cu secretarii Comisiei, şi în rotocolul încheiat este agreat de principiu ca în luna martie să aibă loc, pentru prima dată – dacă nu mă înşel – din 2006, reuniunea Comisiei la Bucureşti în plenul Comisiei, ceea ce eu aş vrea să salut”, a mai spus Corlăţean.
La 24 octombrie, la Moscova a avut loc miercuri întâlnirea copreşedinţilor Comisiei Comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României.
Cu ocazia acestei reuniuni, s-a făcut o evaluare a activităţilor desfăşurate în cadrul Comisiei Comune, fiind convenită elaborarea unui raport de etapă, care va fi adoptat cu prilejul proximei reuniuni.
De asemenea, s-a convenit, preliminar, ca următoarea întâlnire a Comisiei Comune să aibă loc în România în luna martie 2013.
Comunicatul MAE nu preciza dacă a fost discutată şi problema tezaurului.
Subiectul tezaurului a reprezentat un motiv de dispută între Titus Corlăţean şi consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu.
Acesta din urmă scria pe blog, la 29 octombrie, că ”tezaurul României a redevenit o temă de campanie electorală. Ori de câte ori se produce o schimbare la vârful diplomaţiei române, apar din păcate şi reprezentaţiile de bărbăţie şi înţelepciune de la care protagoniştii aşteaptă beneficii de percepţie”.
”A spune astăzi că 'şansele (de recuperare) depind de felul în care vom şti să construim o relaţie politică funcţională, pentru că un astfel de subiect poate avea o evoluţie pozitivă în măsura în care ai un dialog politic' mi se pare cel puţin redundant dacă nu cumva la fel de puţin serios precum 'a saluta cu entuziasm' de la Bucureşti realizările poliţiei metropolitane londoneze în lupta cu hoţii de buzunare proveniţi din România”, mai scria consilierul prezidenţial.
Totodată, Cristian Diaconescu mai nota că ”şansele de reuşită într-un astfel de demers nu ţin câtuşi de puţin de nivelul relaţiei politice cu Federaţia Rusă, cât de determinarea cu care România îşi exercită, într-o formă sau alta, dreptul de a-şi recupera tezaurul”.
În replică, Titus Corlăţean a declarat, la 2 noiembrie, că ar fi trebuit să primească personal o explicaţie privind scoaterea problemei tezaurului din programul de guvernare, în 2008, şi a recunoscut că România ar fi trebuit să fie mai activă în această chestiune în ultimii ani.
Corlăţean a reiterat faptul că tezaurul României trebuie să revină de la Moscova, subliniind că este unul dintre obiectivele importante ale diplomaţiei române.
”Că ar fi trebuit să fim noi mai activi în aceşti ani, da. Că ar fi trebuit eu personal să primesc o explicaţie, de ce în decembrie 2008, atunci când în programul de guvernare al guvernului de coaliţie de la acel moment, pe care l-am scris cu mâna mea – capitolul de politică externă, şi am trecut o referire, în termeni inteligenţi – cred eu – la tezaurul României, după formarea guvernului acea formulă a dispărut din programul de guvernare la un capitol la care eu nu am mai fost titular, cel de politică externă”, a precizat ministrul de externe, la conferinţa ”Supravieţuire prin diplomaţie”, ocazionată de aniversarea a 150 de ani de diplomaţie românească.
În cadrul audierilor de vineri, Titus Corlăţean a trecut în revistă obiectivele cuprinse şi în Programul de guvernare.
În ceea ce priveşte relaţia cu R. Moldova, el a amintit de comisia comună pentru integrarea europeană, a cărei primă sesiune a avut loc la Chişinău, şi a făcut un apel la senatori şi deputaţi pentru reconfigurarea componenţei, întrucât moldovenii sunt interesaţi ca în această comisie să fie persoane, din partea română, cu expertiză parlamentară în materie de justiţie, stat de drept, legislaţie, agricultură sau energie.
La capitolul relaţii cu vecinii, Corlăţean s-a oprit la Ungaria şi Serbia.
Evidenţiind faptul că România şi Ungaria au viziuni comune în privinţa mai multor chestiuni europene, Titus Corlăţean a precizat că Bucureştiul va continua să pledeze pentru drepturile minorităţii române.
”Vom continua să spunem însă foarte clar că aşteptăm ca garantarea drepturilor la identitate naţională pentru români să fie respectată pe deplin. Sunt aspecte pe care le-am discutat de-a lungul anilor, parţial s-a avansat în reprezentarea parlamentară. Deşi nu este cu adevărat formula corectă de reprezentare, e o formulă intermediară, un fel de purtător de cuvânt al minorităţilor mici. Deci nu va exista, potrivit ultimei reforme constituţionale, încă o reprezentare directă a românilor din Ungaria în Parlament. Şi ăsta va continua să fie un subiect pe agendă”, a spus şeful diplomaţiei.
Totodată, a subliniat că România doreşte să se evite ”orice fel de altă simbolistică, de genul înhumării pe care o cunoaştem” (n.r. - a rămăşiţelor scriitorului antisemit Nyiro Jozsef).
Şi în cazul Serbiei, Corlăţean a menţionat că Bucureştiul susţine traseul european al acestei ţări, dar aşteaptă ”ca standardele europene privind protecţia minorităţii române, în speţă, să fie asigurată aşa cum se cuvine şi în baza înţelegerilor, inclusiv a acordului încheiat în urmă cu câteva luni cu Belgradul”.
Titus Corlăţean a reamintit că printre priorităţile mandatului se numără consolidarea parteneriatelor strategice existente. În acest context, el le-a spus membrilor celor două comisii că, deşi se pune foarte mult accentul pe Parteneriatul Strategic cu SUA, în MAE nu există o direcţie pentru SUA şi Canada, ci doar un serviciu. Aceeaşi situaţie există şi în ceea ce priveşte R. Moldova.
Titus Corlăţean a punctat şi problema pensiilor diplomaţilor, precum şi taxele consulare, apreciind că nu se îmbogăţeşte statul ca urmare a unui nivel ridicat al acestor taxe.
