Tiparniţa merge înainte. Draghi: BCE nu va creşte prea curând rata dobânzii

Moneda euro a înregistrat cel mai scăzut nivel în trei săptămâni după ce preşedintele BCE a declarat că nu este necesar să se abată, până la sfârşitul anului, de la politicile curente, inclusiv cea care menţine rata dobânzii de referinţă la zero şi cumpărarea masivă de obligaţiuni.

Şeful Băncii Centrale Europene, Mario Draghi.
Şeful Băncii Centrale Europene, Mario Draghi. (Captură Foto)

Moneda unică europeană a scăzut joi la 1,0659 faţă de dolarul american după ce preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a semnalat că instituţia nu va renunţa curând la programul actual de stimulente monetare.

Adresându-se la o conferinţă în Frankfurt, Draghi a dezminţit zvonurile că factorii de decizie ai politicii monetare din zona euro vor începe să mărească în toamnă rata depozitelor, care în prezent este stabilită la minus 0,4%, susţinând că efectele secundare negative ale politicii “au fost până acum limitate”.

“Nu ne aflăm încă în stadiul în care dinamica inflaţiei se poate autosusţine fără suportul politicii monetare”, a afirmat Draghi, făcând referire la o rată esenţială a inflaţiei în zona euro aflată la un nivel de sub 1% şi care rămâne cu mult în urma obiectivului stabilit de BCE de 2%.

În urma crizei datoriei suverane care a lovit Europa în 2010, BCE a impus rate ale dobânzii la niveluri scăzute istorice şi a intrat pe pieţele secundare de obligaţiuni pentru a cumpăra obligaţiuni în valoare de zeci de miliarde de euro de la investitorii instituţionali, sperând să alimenteze creşterea prin menţinerea ratelor dobânzii la niveluri scăzute, prin reducerea poverii datoriilor ţărilor din zona euro şi prin creşterea inflaţiei.

Anunţul reprezintă o lovitură pentru băncile comerciale din zona euro, care au declarat că politica ratei dobânzilor ultra scăzute le afectează negativ marjele de profit. Deponenţii individuali vor la rândul lor dezamăgiţi deoarece vor continua să îşi vadă economiile reduse de inflaţie – chiar şi aşa scăzută cum este – fiind în multe cazuri puţin mai mare decât dobânda plătită pentru economii.

Unii observatori au speculat că BCE şi-ar putea schimba cursul şi ar putea creşte ratele dobânzii ca răspuns la creşterea economică tot mai mare şi la inflaţia generală, care include preţurile volatile la alimente şi energie. Inflaţia generală a depăşit în luna februarie nivelul de 2% stabilit de BCE înainte să cadă în luna martie.

“Impactul [ratelor negative] asupra profitabilităţii băncilor a fost contrabalansat de efectele secundare pozitive ale condiţiilor financiare mai uşoare”, a susţinut Draghi în Frankfurt, adăugând că angajamentul BCE pentru ratele scăzute ale dobânzii reflectă “exact această evaluare a efectelor secundare”.

Susţinerea creşterii în zona euro

Conform politicii actuale, BCE doreşte să crească ratele dobânzii doar “la ceva timp” după încheierea actualului program de cumpărare de obligaţiuni, programat să se deruleze cel puţin la în decembrie 2017.

Draghi a mai susţinut că este încrezător că va continua să aibă loc o recuperare a zonei euro, arătând înspre un “ciclu constructiv format de creşterea consumului, creşterea angajărilor şi a venitului”. Dar, în ciuda acestor “semne de progres”, este prea devreme să declarăm un succes”, a adăugat el.

Unii dintre cei 25 de membri ai consiliului de guvernare al BCE, inclusiv preşedinţi ai băncilor centrale germană, franceză şi austriacă, l-au presat pe Draghi să reconsidere secvenţierea ieşirii BCE din programul său de uşurare monetară agresivă.