The Guardian îl "execută" pe Dragnea: Ideologia sa este el însuşi. E figura din umbră care trage sforile în România

Liviu Dragnea
Liviu Dragnea

În ultima vreme, liderul PSD Liviu Dragnea a atras tot mai mult atenţia presei occidentale. Dacă la sfârşitul lunii aprilie, New York Times îl plasa pe liderul social-democraţilor pe lista marilor autocraţi ai lumii, lângă alţi dictatori de tip Maduro sau Vladimir Putin, iată că The Guardian iese şi el la rampă cu un articol în care Liviu Dragnea este prezentat drept „figura din umbră care face jocurile în România” şi a cărui ideologie este „el însuşi”.

Publicaţia citată a remarcat că Dragnea, „cel mai puternic om politic din România”, este unul din „marii absenţi” ai summitului liderilor UE de la Sibiu. Condamnat pentru fraudă electorală, liderului PSD îi este interzis să fie prim-ministru, dar puţini se îndoiesc de faptul că el este cel care „trage sforile” şi conduce efectiv Guvernul. Este „principalul motiv pentru care preşedinţia română a UE „s-a dovedit a fi mai mult un chin, decât o prezentare a guvernului ţării şi a fost marcată printr-un conflict cu Bruxellesul privind preocupările judiciare”.

„Portretul” politic al lui Liviu Dragnea este „colorat” de cei de la The Guardian cu opinia unuia dintre foştii apropiaţi ai liderului social-democraţilor - Victor Ponta.

Actualul lider al ProRomânia, care susţine că "ideologia lui Dragnea este el însuşi", a opinat că România „a ratat o oportunitate imensă, aceea de a dovedi partenerilor europeni că suntem într-adevăr la aceleaşi standarde, dar şi să punem pe ordinea de zi unele probleme foarte importante pentru România".

La cele de mai sus, publicaţia engleză a adăugat şi opinia Monicăi Macovei, ministru al Justiţiei care a înfiinţat DNA, şi care acuză că Dragnea „este persoana care face totul, spunând tuturor miniştrilor, prim-ministrului [ce să facă], ei toţi fiind unelte în mâinile lui”.

The Guardian a amintit faptul că Dragnea a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare, pentru abuz în funcţie după un proces de corupţie, un verdict la care el a făcut apel. Nu este omisă nici acuzaţia că Dragnea, familia sa şi un grup de oameni de afaceri prieteni ai acestuia s-ar fi îmbogăţit folosind o companie opacă numită Tel Drum, care şi-a burduşit „sipetele” cu bani din licitaţiile UE din ultimii ani. Dragnea, care a refuzat o cerere de interviu din partea The Guardian, a negat anterior acuzaţiile.

În acelaşi timp, jurnaliştii englezi afirmă că apropiaţii lui Dragnea îl zugrăvesc ca pe o ‘victimă’, „fiind vizat nedrept de oponenţii politici pentru delicte minore”.

Totodată, este criticat guvernul actual pentru repetatele încercări de a adopta „o lege controversată privind amnistia care i-ar împiedica pe Dragnea şi mulţi alţii să primească pedepse cu închisoarea”, precizându-se faptul că „în tot acest timp, PSD-ul a devenit din ce în ce mai beligerant în faţa mustrărilor sosite din străinătate, inducând ideea că lupta anticorupţie ar fi un atac la România însăşi”.

Cotidianul abordează şi chestiunea DNA-ului, despre care spune că, în perioada 2013 – 2018, sub conducerea Laurei Kovesi, a instrumentat sute de dosare de corupţie politicienilor şi oficialilor români. Este criticat răspunsul autorităţilor române, care au acuzat-o la rândul lor de corupţie pe Kovesi, i-au interzis să vorbească cu presa şi chiar să părăsească ţara, generând un val de nemulţumire şi îngrijorare în rândul partenerilor europeni ai României. Cu atât mai mult cu cât ţara noastră a preluat preşedinţia Consiliului UE la începutul anului.

„Dragnea a atacat Direcţia Naţională Anticorupţie, acuzând procurorii că ar forma un ‘stat paralel’ care foloseşte metode din perioada comunistă în timp ce pretinde că este un stat reformat. Acesta a cerut amnistie pentru cei care au fost condamnaţi pe nedrept, inclusiv pentru el”, afirmă The Guardian. În contrapartidă la acuzaţiile lui Dragnea, este prezentată opinia liderului USR Cristian Ghinea, care consideră că „într-o ţară în care încă mai există mii de victime ale terorii comuniste, compararea acestor oameni corupţi care merg în închisoare cu teroarea stalinistă este pur şi simplu ruşinos”, scrie The Guardian.

Nu în ultimul rând, se menţionează frustrarea pe care Bruxelles-ul o are faţă de direcţia pe care România a luat-o.

"Am ştiut foarte bine atunci că România şi Bulgaria nu erau pregătite. Greşeala a fost în speranţa că, devenind state membre, aceste două ţări s-ar alinia automat la standardele europene ... Puteţi presa o ţară atunci când doreşte să devină un stat membru, dar odată ce este înăuntru, posibilitatea de a obţine reforme este considerabil mai mică. Acesta este un eşec structural al sistemului nostru", este mesajul transmis de o sursă care a fost implicată în procesul de aderare citată de publicaţia respectivă.