Tezaurul dacic: Svastica, simbol religios al strămoşilor noştri [video]

Statul român a recuperat recent, de la o casă de licitaţii din München, 18 obiecte de podoabă dacice din argint, acestea fiind prezentate, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc la sediul Muzeului Naţional de Istorie a României.

La eveniment au participat Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii, Dimitrie Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general al Muzeului Naţional de Istorie a României.

Podoabele dacice, de o valoare excepţională datorită rarităţii lor, precum şi a stării foarte bune de conservare, au fost recuperate de statul român şi au intrat în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR) din Bucureşti. Artefactele dacice vor putea fi admirate de public timp de o săptămână, începând de marţi.

Ernest Oberländer-Târnoveanu a precizat că tezaurul cuprinde piese aparţinând culturii dacice clasice şi poate fi plasat pe la mijlocul secolului I î.Hr.

"Mai exact, acest tezaur, pe baza unor paralelisme cu alte tezaure mai bine datate, poate fi plasat pe la mijlocul secolului I î.Hr. Este, fără îndoială, un tezaur dacic. De altfel, şi cei care l-au scos la vânzare, pot să spun, cu mirare profesională, ştiau că este un tezaur dacic. De obicei, multe piese dacice sunt vândute pe piaţa internaţională sub denumirea de piese celtice sau piese tracice. De data aceasta, consilierul care a pregătit fişa pentru tezaur ştia că este vorba de un tezaur dacic.

Dar noi, în activitatea de identificare a pieselor pe care le urmăreşte Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, nu ţinem seama neapărat de ce se scrie, ci ne bazăm pe experienţa noastră profesională şi, fără îndoială, arheologii şi numismaţii din România sunt cei mai buni - nu este o lipsă de modestie - pe acest domeniu faţă de alţi colegi care nu au posibilitatea să lucreze zi de zi cu asemenea dovezi materiale ale culturii dacice sau cu descoperiri monetare tipice pentru această zonă", a precizat directorul MNIR.

Potrivit directorului Ernest Oberländer-Târnoveanu, acest tezaur conţine "podoabe dacice de o mare frumuseţe, printre care cel mai frumos colan dacic pe care îl are vreun muzeu în acest moment în lume şi piese întregi şi funcţionale".

"Pot să vă spun ca om care a văzut aproape tot ce înseamnă tezaure dacice (...) că este cel mai frumos tazaur dacic. Sunt nişte podoabe de o frumuseţe deosebită. Pe lângă acestea sunt numeroase pandantive sub formă de secure, de asemenea un element care aduce informaţii despre religia dacilor si câteva dintre acestea sunt decorate cu simboluri religioase cum este svastica, piesă care de asemenea ne aduce câte ceva despre universul spiritual al dacilor în perioada dinainte de curerirea romană", a declarat dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României.

"Multe piese care se găsesc în tezaur le cunoşteam sub formă de fragmente, dar nu ne-am putut imagina niciodată care era modalitatea de a fi purtate în epocă. De data aceasta, avem asemenea elemente clare şi este o şansă istorică. Toate piesele sunt foarte interesante. Probabil, pentru public, cele mai interesante sunt falerele cu reprezentarea unei divinităţi, un zeu al vegetaţiei, din argint aurit. Piese similare se găsesc doar în tezaurul de la Herăstrău. De asemenea, sunt mai multe pandantive, inele în formă de secure, unele decorate cu svastici, care este un simbol religios foarte vechi, şi, desigur, o parte dintr-o centură de damă. Majoritatea bijuteriilor din acest tezaur sunt bijuterii de damă, dacă nu chiar toate. Inele şi o versiune târzie a brăţărilor decorate cu capete de şerpi, stilizate", a mai adaugat directorul MNIR.

Prezent la conferinţa de presă, ministrul Culturii Ionuţ Vulpescu a notat că "este o veste bună şi cred că ar trebui să o privim ca atare şi să ne bucurăm când recuperăm nu doar când pierdem şi e un exemplu (...) de colaborare, de reuşită."

"În primul rând, aş vrea să îi felicit pe cei care, cu pasiune, cu abnegaţie şi cu discreţie - pentru că nu sunt ei în lumina reflectoarelor -, au făcut posibil acest lucru. (...) Sunt podoabe dacice de o valoare extraordinară, sumele sunt mereu simbolice, atunci când vorbim de patrimoniu, importante sunt politicile pe care le dezvoltăm şi iată că, atunci când instituţiile fundamentale colaborează, sunt şi rezultate. Cred că trebuie spuse două lucruri, din perspectiva mea ca ministru al Culturii, este o zonă de risc atunci când vorbim de patrimoniu, mai cu seamă că sunt podoabe dacice din zona munţilor Orăştie şi de o vulnerabilitate pe care România o are.

S-au făcut lucruri în ce înseamnă protecţia patrimoniului de acolo, dar cred că e loc de mai bine. În toamnă o să promovez un proiect de lege, rezervat cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, astfel încât să facem să protejăm şi mai bine această zonă extrem de importantă pentru istoria naţională. De asemenea, cred că trebuie ca toţi cei care sunt implicaţi să facă ceva mai mult în sensul educaţiei şi necesităţii conservării patrimoniului naţional, pe care trebuie să-l cunoaştem şi, atunci când avem de-a face cu astfel de momente, să ştim cât de mult putem pierde şi cât de greu recuperăm", a declarat Ionuţ Vulpescu.

Tezaurul conţine fibule, coliere, inele, brăţări plurispiralice, pandantive şi falere. Cele 18 piese, de o valoare excepţională, au fost realizate în ateliere din spaţiul locuit de geto-daci, cu predilecţie Transilvania (spaţiul intracarpatic), Sălaj-Crişana (spaţiul de la vest de Carpaţii Apuseni), Banat, Oltenia şi Muntenia.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.