Tetsubin, ceainicul japonez faimos la nivel mondial (video)

Tradiţionalul ceainic japonez devenit un standard în localurile specializate şi elegante în peste jumătate de mapamond. Dacă vă place ceaiul, nu pierdeţi acest videoclip.

Tetsubin
Tetsubin (wikipedia.org)

Foarte puţine persoane cunosc geneza ceainicului japonez de fontă care a devenit un obiect al dorinţei pentru gurmanzi, nonconformişti şi cei preocupaţi de bunele maniere.

Deşi aşa-numitul tetsubin a devenit un obiect folosit în restaurante fastuoase în toată lumea, originile sale au puţin de-a face cu ambianţa sofisticată cu care este asociat în prezent. Cei mai mulţi artizani dedicaţi producţiei provin din familii care le fabrică de aproape 400 de ani. O tradiţie care, chiar dacă a ajuns la a douăsprezecea generaţie, continuă neobosit.

În secolul al XVII-lea, în perioada Edo (1603-1868), seniorul feudal al clanului Nambu a autorizat un anumit număr de familii din Kyoto să lucreze cu fonta, producând clopote, potcoave, arme etc. Toate aceste piese sunt numite Nambu Tekki - literalmente, fierul produs pe pământul clanului Nambu, o zonă care, în prezent, este oraşul Morioka şi împrejurimile sale.

În ultimii 50 de ani, odată cu dispariţia meseriilor vechi, vânzarea de obiecte realizate din fontă a intrat în declin, totuşi cererea de ceainice a continuat să crească.

Importanţa ceremoniei ceaiului care există în cultura japoneză şi însemnătatea pe care o are tetsubin în aceste ceremonii au făcut ca acest obiect să fie cel mai căutat. În prezent, la cererea tradiţională s-a adăugat şi cea occidentală, unde a devenit un obiect de cult; nu există un pasionat de ceai care să nu aibă în bucătăria sa un tetsubin. Dar mai mult, există un ceainic pentru fiecare buzunar. Nizaemon Koizumi, artizan al celei de-a unsprezecea generaţii al cărui atelier a fost fondat de familia sa în secolul al XVII-lea, prezintă un catalog în care preţurile variază între 500 şi 6.000 de euro, conform siteului web elmundo.es.

Procesul artizanal

Confecţionarea manuală a unui ceainic necesită un proces care durează cel puţin 14 zile. Şi, aşa cum era de aşteptat, odată cu creşterea cererii, au apărut şi falsurile.

"Un ceainic original, poartă întotdeauna ştampila familiei care l-a produs", spune Koizumi, insistând că întotdeauna un tetsubin va rugini în interior odată cu trecerea timpului, relatează acelaşi ziar. "Atunci când acest lucru nu se întâmplă este pentru că el a fost izolat în interior dând prioritate esteticii şi nu autenticităţii. Un astfel de ceainic nu este de calitate, prin urmare, previne ca în timpul încălzirii apa să se îmbogăţească cu fier", a subliniat artizanul, referindu-se la estetica folosită în occident unde interiorul din fier al unui tetsubin a fost înlocuit cu ceramică pentru a nu rugini.

"Deşi tratăm cu lac interiorul piesei şi îl supunem unei temperaturi de 900° C pentru a întârzia apariţia ruginii, la sfârşit aceasta apare întotdeauna într-un un bun tetsubin şi nu crează nicio problemă de sănătate, din contră", spune meşterul.

"Ceainicul tradiţional este singurul ceainic înzestrat cu proprietăţi terapeutice şi care dă un gust special apei datorită fierului, ceea ce îl face să fie deosebit de celelalte", explică expertul. "Tocmai acesta este motivul pentru care tetsubinul este atât de preţuit de secole de japonezi".

Şi acum este preferat chiar şi în restul lumii.

Mai multe informaţii: Tetsubin , YouTube, El Mundo

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Life & Style