Tăriceanu, din nou în lupta cu "statul paralel". Cere o Comisie pentru Adevăr şi Reconciliere

Călin Popescu Tăriceanu, preşedinte al Senatului şi lider al ALDE, propune înfiinţarea unei Comisii pentru Adevăr şi Reconciliere în condiţiile declanşării de către Comisia Europeană a procedurii de infringement împotriva României pentru nerespectarea prezumţiei de nevinovăţie.

"O Comisie pentru Adevăr şi Reconciliere – aşa cum a existat şi în alte ţări unde abuzurile au devenit, la un moment dat, un mod curent de operare – este o soluţie pentru a afla adevărul şi a începe procesul de repunere a justiţiei în cadrul democratic firesc. Tocmai pentru că vrem să punem capăt „statului drepţi” şi spectacolului cătuşelor, cred cu tărie că activitatea acestei comisii trebuie să pornească de la un principiu fundamental: toţi oamenii din justiţie şi servicii care ies public şi oferă informaţii despre abuzurile generate de protocoale nu vor avea de suferit. Sunt sigur că mulţi procurori sau judecători au acţionat sub presiune, nu din proprie iniţiativă, iar scopul este să curăţăm sistemul, nu să începem o vânătoare de oameni", scrie Tăriceanu pe pagina sa de Facebook.

În postarea sa, Tăriceanu susţine că lansarea procedurii de infringement vine "după ani în care lupta împotriva corupţiei a fost deturnată prin protocolul SRI-DNA şi transformată într-o campanie antidemocratică de eliminare a oamenilor incomozi pentru sistem."

"Ţintele au fost lideri politici, judecători de la CCR şi ÎCCJ sau oameni de afaceri, reprezentanţi ai mediului academic. S-a ajuns până în punctul în care simpli cetăţeni care au intrat în conflict cu oameni sus-puşi în sistem au devenit ţinta abuzurilor, cum a fost cazul Marianei Rarinca. S-a creat un adevărat sistem asemănător cu modelul securităţii din anii '50. Arestări abuzive, plimbarea oamenilor încătuşaţi prin faţa camerelor de luat vederi, „scăparea” către „UM‘‘ din presă de informaţii din dosare. Prezumţia de nevinovăţie a fost încălcată flagrant, totul pentru a convinge opinia publică să închidă ochii la abuzurile comise, într-o logică bolnavă conform căreia „câteva abuzuri” sunt acceptabile, pentru că cei acuzaţi de procurori sunt oricum vinovaţi.

Judecătorii au fost presaţi să ia decizii aşa cum dicta binomul SRI-DNA. Fie prin presiuni mediatice, ca urmare a spectacolului cătuşelor, fie prin presiuni venite pe căi ocolite de la oameni din sistem. Acest comportament abuziv la adresa judecătorilor a fost „instituţionalizat” prin documente ca protocolul SRI-CSM sau cel dintre SRI-ÎCCJ. Mai grav a fost faptul că acolo unde aceste metode nu funcţionau, s-a declanşat urmărirea penală a magistraţilor care nu jucau cum li se dicta. S-a ajuns până la cel mai înalt nivel: ÎCCJ şi CCR, ceea ce arată că sistemul s-a crezut invincibil", susţine Tăriceanu.

"Mă bucur că oficialii europeni încep să realizeze manipularea servită la Bruxelles de unii oameni ai sistemului şi de către politicieni servili şi iau atitudine faţă de aceste practici antidemocratice. Este vorba nu doar despre această decizie de infringement, ci şi de mesajele transmise de către delegaţia ALDE Europa referitoare la protocolul secret DNA-SRI şi efectul său nociv asupra democraţiei", adaugă liderul ALDE, în condiţiile în care şefa DNA a fost lăudată în repetate rânduri pe plan internaţional, în timp ce OUG 13 şi legile Justiţiei au stârnit îngrijorare la nivel de ambasade, CE, Parlament European.

În postarea sa, Tăriceanu nu omite să lanseze un atac şi la adresa preşedintelui Iohannis, precum şi a lui Ludovic Orban, semnatarul unei plângeri penale împotriva premierului şi a lui Liviu Dragnea.

"În al doilea rând, declanşarea procedurii de infringement este un moment zero pentru societatea românească. Toţi oamenii politici trebuie să înveţe că principiul prezumţiei de nevinovăţie nu este facultativ şi termeni ca cel de „penali” trebuie să dispară din vocabularul lor. Epoca „Orban-ilor”, valeţi ai sistemului, care îndeplinesc ordinele primite, inclusiv prin depunerea unei plângeri penale ridicole împotriva premierului, trebuie să apună.

Trebuie să mergem mai departe, pentru că acum este momentul în care tot putregaiul trebuie curăţat. Iar curăţenia începe cu prezentarea în spaţiul public a tuturor abuzurilor comise şi a celor care au comis aceste abuzuri. Cred că Parlamentul, ca for reprezentativ suprem, poate şi trebuie să îşi asume această misiune de aflare a adevărului", susţine Tăriceanu.

Reamintim că joi, autorităţile de la Bucureşti au fost înştiinţate de către Comisia Europeană cu privire la declanşarea procedurii de infringement în legătură cu neimplementarea Directivei Europene 343 din 2016.

"Procedura de infringement nu se referă la fondul problemei - prezumţia de nevinovăţie -, ci la primul pas pe care trebuie să îl facă o ţară, respectiv să comunice către Comisia Europeană ce prevederi aplică sau nu aplică din această directivă nouă", a explicat ulterior, pentru Digi24, Angela Cristea, şefa Delegaţiei Comisiei Europene în România.

Cristea a mai precizat că la nivelul CE s-a constatat că există prevederi diferite de la un stat membru UE la altul în ce priveşte prezumţia de nevinovăţie şi, prin această directivă, se urmăreşte armonizarea prevederilor, astfel încât un cetăţean european să beneficieze de aceleaşi drepturi în orice stat membru s-ar afla.

"România are două luni la dispoziţie în care să comunice ce măsuri s-au luat astfel încât obiectivele acestei directive să fie atinse în România".

În cazul în care nu se trimite această informare în următoarele două luni, Comisia Europeană va face recomandări de cum să se atingă acest obiectiv. Comisia va spune ce articole din legislaţia UE sunt încălcate şi va cere României că în termen de alte două luni să ia măsurile necesare pentru a corela legislaţia europeană. "Dar nu cred că se va ajunge aici, am văzut deja luări de poziţie în sensul conformării", crede reprezentanta Comisiei Europene, citată de ziare.com.

Totodată, în condiţiile în care lideri PSD/ALDE au acuzat că de vină sunt contestaţiile şi piedicile puse în adoptarea modificărilor la Legile Justiţiei, reprezentanta Comisiei Europene în România a dat asigurări că "nu au nicio legătură, sunt două procese diferite".

"Legile justiţiei sunt diferite de această directivă. În niciun caz nu poate fi folosită această directivă ca un pretext pentru a afecta capacitatea instituţiilor statului de a lupta împotriva corupţiei", a spus Angela Cristea, care a adăugat că "Urmărim îndeaproape ce se întâmplă şi în domeniul independenţei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei".