Surprinzător. Cercetătorii sugerează că pesimismul poate fi benefic

fata parc
fata parc (Femeie in parc)

De multe ori mi s-a reproşat că sunt o persoană pesimistă, negativă etc., şi totuşi, acum ştiinţa personalităţii detronează acest "mit", afirmând că această latură a caracterului ar fi bună pentru acţiunile sau activităţile pe care le desfăşurăm, ajutându-ne să echilibrăm mai bine toate oportunităţile sau obstacolele ce apar. Pesimismul ne îndeamnă să analizăm mai bine deciziile, ancorându-ne mai puternic în realitate, ne determină să ne mobilizăm resursele, să dăm dovadă de iniţiativă şi imaginaţie.

De câte ori vi s-a spus că se vor întâmpla lucruri bune dacă veţi crede acest lucru cu tărie? Ei bine, poate nu credeţi, dar a fi pesimist are partea sa bună.

Există multă literatură despre avantajele gândirii pozitive şi există cu siguranţă unele dovezi în spatele acesteia: multe studii sugerează că optimismul generează o serie de recompense pozitive, inclusiv o mai bună sănătate şi bunăstare. Dar oamenii care au tendinţa de a vedea paharul pe jumătate gol? A fi pesimist mereu este aşa de rău? Ei bine, nu.

Studii recente sugerează că unele forme de pesimism pot aduce beneficii. Dar pesimismul nu se referă doar la gândirea negativă. Ştiinţa personalităţii a arătat că presupune şi o concentrare pe rezultate: este ceea ce aşteptaţi să se întâmple în viitor. În timp ce optimiştii se aşteaptă ca rezultatele pozitive să fie mai frecvente, pesimiştii aşteaptă ca rezultatele negative să fie mai probabile.

Pesimismul defensiv

Există un anumit tip de pesimist, numit "pesimist defensiv", care duce această gândire negativă la un nivel cu totul nou, folosind-o ca mijloc de a atinge obiectivele. Unele cercetări au arătat că acest mod de gândire nu numai că îl poate ajuta să reuşească, dar poate aduce şi beneficii neaşteptate.

Cum funcţionează de fapt pesimismul defensiv şi ce beneficii se pot obţine

Experţii sugerează că pesimismul defensiv este o strategie pe care persoanele ce suferă de anxietate o folosesc pentru a gestiona această stare, astfel încât să nu le influenţeze în mod negativ performanţa.

Factorul esenţial este de a avea aşteptări minore în ceea ce priveşte rezultatul unei anumite acţiuni sau situaţii particulare; de exemplu, aveţi slabe speranţe să vă angajeze după un interviu, şi apoi vizualizaţi unele situaţii care ar putea să apară astfel încât acest scenariu pesimist să devină realitate. Această abordare îî oferă pesimistului defensiv un impuls pentru un plan de acţiune prin care să se asigure că nu va avea loc niciun incident nefericit: a nu întârzia sau a rata interviul de angajare.

Concret, un studiu publicat în revista Personality and Individual Differences a arătat că totul are legătură cu starea de spirit negativă. Atunci când li s-a cerut participanţilor la experiment să aibă o stare bună, pesimiştii defensivi au avut rezultate slabe la o serie de cuvinte-cheie. Cu toate acestea, atunci când au fost puşi într-o stare proastă, fiind instruiţi să-şi imagineze un scenariu care ar putea avea rezultate negative, rezultatele lor la test au fost semnificativ mai bune. Acest lucru sugerează că ei profită de starea lor negativă de spirit pentru a se motiva, pentru a obţine un rezultat mai bun.

Pesimismul poate fi, de asemenea, mai benefic decât optimismul în situaţiile în care se aşteaptă veşti cu privire la un rezultat şi nu există posibilitatea de a influenţa această soluţie (cum ar fi, de exemplu, aşteptarea rezultatului obţinut în urma unui interviu de angajare).

Atunci când rezultatul nu este pe măsura aşteptărilor celor optimişti, acesta are un impact mai mare asupra stării lor emoţionale şi simt o dezamăgire mai mare şi o stare de spirit negativă în raport cu pesimiştii. În mod ciudat, acest tip de pesimism poate ajuta chiar la creşterea încrederii. Într-un studiu care a urmărit studenţi de-a lungul anilor de studiu, pesimiştii defensivi au înregistrat niveluri semnificativ mai înalte de auto-stimă în comparaţie cu ceilalţi studenţi. De fapt, stima de sine a crescut aproape la nivelul celor optimişti în cei patru ani de studiu.

Acest lucru se datorează creşterii încrederii pesimiştilor defensivi în anticiparea şi evitarea cu succes a rezultatelor negative pe care şi le-au imaginat anterior.

Strategia pesimistului defensiv poate avea, de asemenea, unele beneficii pentru sănătate. De exemplu, fiind mai îngrijoraţi că s-ar putea îmbolnăvi în cazul unei epidemii, probabil că vor lua şi măsuri preventive. De exemplu, se spală mai frecvent pe mâini, sau solicită imediat asistenţă medicală atunci când se confruntă cu simptome neobişnuite.

În plus, atunci când pesimiştii se îmbolnăvesc, viziunea lor negativă asupra viitorului poate fi mai realistă şi acest lucru îi poate încuraja să adopte un comportament pe care medicii îl recomandă pentru a-şi gestiona boala.

Cheia este că pesimiştii defensivi folosesc aşteptările negative pentru a se motiva să acţioneze în sensul îndeplinirii obiectivelor, astfel încât să simtă că au mai mullt control asupra situaţiei. Prin urmare, a fi pesimist nu este neapărat ceva rău, deşi îi puteţi irita pe alţii. Pe scurt, tot ceea ce contează este cum ne influenţează pesimismul deciziile pe care le luăm.

Totul va fi bine în condiţiile în care vom menţine un echilibru calculând şi evaluând bine situaţiile în care ne aflăm. Părerile vor fi tot timpul împărţite; cei mai mulţi preferă „optimismul”, ne-evaluând corect anumite situaţii limită, nedorind nici măcar să se gândească la ce va urma. Tot timpul întrebările incomode ale pesimistului ne scot din starea de confort şi ne pun să reflectăm mai profund la situaţiile ce trebuie rezolvate.

Anticiparea, luciditatea şi creativitatea sunt virtuţile unui pesimist selectiv. Este un lucru bun dacă ne ascultăm acea voce interioară neîncrezătoare, evaluând avertismentele şi reflectând la cea mai bună formă prin care să ne atingem scopurile propuse, indiferent de obstacolele cu care ne confruntăm. Caractere diferite vor avea moduri de gândire diferite, cât şi rezultate diferite, dar ceea ce va conta cred că va fi experienţa căpătată de-a lungul vieţii.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință