Suedia îşi va mări cheltuielile de apărare pentru a contracara ameninţarea rusă în zona Baltică
Suedia se confruntă cu probleme majore în finanţarea proiectului de modernizare a sectorului apărării, care va întări forţele armate suedeze pentru a putea proteja ţara în faţa ameninţărilor regionale din zona Baltică.
Soldaţi suedezi. (Getty Images)
Guvernul suedez a alocat în acest an 6,1 miliarde de dolari pentru bugetul apărării. Totuşi, forţele armate suedeze (SAF) au recomandat alocarea anuală a unei sume cuprinse între 7 şi 9 miliarde de dolari pe durata următorului plan de apărare (DPP) de 5 ani, conform Defense News.
Guvernul social-democrat condus de premierul suedez Stefan Lofven, care a primit solicitări din partea principalelor partide de opoziţie, inclusiv cel de Centru şi Moderaţii, pentru a mări cheltuielile militare ale ţării, l-a numit pe Ingemar Wahlber, fost secretar permanent al Comitetului parlamentar pentru Apărare, în funcţia de investigator şef. Wahlber a fost însărcinat cu evaluarea şi calcularea banilor necesari pentru modernizarea armatei peste termenul limită al DPP ce expiră în 2020. Raportul lui Wahlber, aşteptat la sfârşitul anului 2018, va acoperi cheltuielile bugetare pentru apărare în perioada 2020-2025.
Atenţia plasată de Suedia pe creşterea cheltuielilor militare izvorăşte din ameninţarea tot mai mare pe care o reprezintă Rusia, de la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014. Evenimentul a speriat ţări precum Lituania, Letonia, Estonia şi Polonia din zona Mării Baltice, care nu numai că şi-au crescut propriile cheltuieli de apărare, dar au făcut apel la alianţa militară vestică NATO pentru suport aerian pentru contracararea prezenţei militare ruseşti tot mai mari în regiunea Baltică.
“Anexarea Crimeei a fost împotriva legii internaţionale şi acesta este un principiu fundamental ... legea internaţională trebuie să fie respectată... [Ruşii] au mai mult echipament militar în prezent, ei desfăşoară exerciţii militare tot mai complexe ... au o prezenţă mai mare în partea noastră a lumii”, a declarat mass mediei ministrul suedez al Apărării, Peter Hultqvist.
Subfinanţarea timp de peste un deceniu a unei ţări care nu a avut un conflict armat pe teritoriul său în două secole face ca situaţia suedezilor să fie şi mai serioasă. Între 1990 şi 2013, procentajul cheltuielilor de apărare faţă de PIB a scăzut de la 2,6 la, respectiv, 1,2%, conform datelor colectate de agenţia de cercetare SIPRI din Stockholm.
În mod similar, Suedia a anunţat o propunere de reintroducere a serviciului militar obligatoriu (abandonat în 2010), care, dacă este aprobat până la sfârşitul anului următor, ar genera prima serie de 4.000 de noi recruţi de ambele sexe care vor fi pregătiţi până în 2018.
