SUA sancţionează un cumpărător chinez de petrol pentru presupusa încălcare a sancţiunilor anti-Iran

Secretarul de stat american Mike Pompeo
Secretarul de stat american Mike Pompeo (Getty Images)

SUA a sancţionat compania energetică chineză de stat Zhuhai Zhenrong Co Ltd pentru presupusa încălcare a restricţiilor impuse asupra sectorului petrolier al Iranului, a declarat secretarul de stat american Mike Pompeo într-un discurs susţinut luni, potrivit Reuters.

“Am declarat că vom sancţiona orice comportament ce trebuie sancţionat şi vorbim serios”, a precizat Pompeo într-un discurs susţinut în Florida în care a anunţat măsura.

Această acţiune are loc pe fondul tensiunilor amplificate dintre Iran şi Occident, precum şi dintre SUA şi China, cele două superputeri fiind implicate într-un război comercial major.

Administraţia preşedintelui american Donald Trump a intensificat sancţiunile împotriva Iranului după ce, anul trecut, s-a retras din acordul nuclear încheiat în 2015 între Teheran şi marile puteri în timpul administraţiei precedente a preşedintelui Barack Obama. După retragerea din acord, Casa Albă a reimpus sancţiuni severe asupra economiei iraniene.

Într-o declaraţie făcută ulterior, Pompeo a precizat că Zhuhai Zhenrong “s-a implicat în mod conştient într-o tranzacţie semnificativă pentru cumpărarea sau achiziţionarea de ţiţei din Iran” după ce, la 2 mai, au expirat o serie de scutiri limitate acordate de Washington la sancţiunile aplicate asupra exporturilor de petrol iranian, scutiri care au vizat şi China.

Pompeo a afirmat că sancţiunile includ blocarea tuturor proprietăţilor şi intereselor aflate în proprietatea Zhuhai Zhenrong în SUA şi, totodată, directorul general al acesteia, Youmin Li, nu mai poate intra pe teritoriul Statelor Unite.

Ambasada Chinei în Washington a contestat poziţia americanilor. “China se opune ferm impunerii de către SUA a sancţiunilor unilaterale şi aşa-numitei ‘jurisdicţii extinse’ asupra Chinei şi a altor ţări, invocând legea sa internă”, a susţinut un purtător de cuvânt al ambasadei prin e-mail, potrivit Reuters.

“Cerem Statelor Unite să corecteze imediat eroarea să şi să respecte drepturile legale şi interesele altor părţi”, a mai precizat purtătorul de cuvânt.

Zhuhai Zhenrong, care se specializează în principal pe cumpărarea de petrol iranian şi îşi are sediul în Beijing, a mai fost sancţionată în 2012 de administraţia Obama din cauza afacerilor sale cu Iranul.

Compania a devenit o filială a conglomeratului controlat de stat Nam Kwong Group, din Macao, în urma unei fuzionări mandatate de Beijing la sfârşitul anului 2015.

Într-o declaraţie scurtă publicată marţi pe website-ul său, Nam Kwong Group a precizat că Zhuhai Zhenrong s-a separat oficial din 30 septembrie 2018. Grupul a adăugat că nu are niciun fel de legături financiare, relaţii legale sau de afaceri cu traderul de petrol.

Analişti de la ClearView Energy Partners au declarat că Zhuhai Zhenrong este în mare parte deconectată de la sistemul financiar chinez, lucru care va limita “efectul de contagiere” al sancţiunilor către alte entităţi şi sisteme bancare. Dar ei au precizat că măsura Washingtonului reprezintă un alt demers care demonstrează poziţia administraţiei Trump în privinţa Iranului.

“Considerăm că lovitura este îndreptată doar spre China, dar ea vizează şi alţi potenţiali cumpărători” precum Turcia sau posibil Rusia, care ar putea fi intermediari pentru tranzacţionarea petrolului din Iran în alte ţări, a susţinut ClearView.

Sancţionarea companiei Zhuhai Zhenrong ar putea amplifica tensiunile sino-americane, în contextul războiului comercial dintre China şi SUA. Cele două puteri şi-au aplicat reciproc tarife în valoare totală de câteva sute de miliarde de dolari pentru importuri de numeroase produse. În plus, în centrul disputei, se află şi compania de telecomunicaţii chineză Huawei, deoarece SUA a încercat să facă presiuni asupra aliaţilor să nu utilizeze tehnologie Huawei în construirea reţelelor lor 5G, invocând temeri privind securitatea naţională şi insistând că echipamentele companiei ar putea fi compromise de guvernul chinez pentru a facilita spionajul sau colecta informaţii – lucru negat de Beijing.

De-a lungul anilor, Huawei a avut o ascensiune controversată şi marcată de scandaluri, primul de talie internaţională având loc în 2003, când compania Cisco a dat în judecată concernul chinez pentru că i-a furat tehnologia. De atunci, Huawei a fost bănuită de nenumărate ori de spionaj în favoarea regimului comunist chinez, primind interdicţii de participare la licitaţii guvernamentale în mai multe ţări, pe motive de securitate. SUA a făcut presiuni asupra aliaţilor săi să interzică accesul Huawei în reţelele 5G.

De asemenea, în luna mai, Departamentul Comerţului al SUA a plasat Huawei pe o aşa-numită “listă a entităţilor” care include organizaţii ce reprezintă riscuri pentru securitate. Însă la summitul G20 din Osaka de la sfârşitul lunii trecute, preşedintele american Donald Trump a anunţat restricţiile dure impuse împotriva companiei chineze în telecomunicaţii Huawei vor fi relaxate, ca parte a celui de-al doilea armistiţiu între cele două superputeri în ultimele două luni. În plus, Trump a fost de acord să reînceapă tratativele comerciale cu omologul său chinez Xi Jinping, amânând aplicarea de noi tarife la exporturile chineze şi semnalând o pauză a ostilităţilor comerciale dintre cele mai mari economii ale lumii, deşi a adăugat că tarifele existente aplicate împotriva importurilor chineze vor rămâne în vigoare.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe