SUA plănuieşte să redeschidă o bază militară în Islanda

SUA plănuieşte să redeschidă o bază maritimă din perioada Războiului Rece în Islanda, în contextul deteriorării constante a relaţiilor dintre Washington şi Moscova privind crizele din Ucraina şi Siria.
Fosta bază aerianaă americană Keflavik din Islanda.
Fosta bază aerianaă americană Keflavik din Islanda. (Captură Foto)

Conform surselor, Baza Aeriană Keflavik a fost construită iniţial în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi este localizată în apropierea capitalei islandeze Reykjavik. Baza va fi renovată pentru a găzdui o nouă generaţie de avioane de supraveghere.

SUA plănuieşte să cheltuie o sumă iniţială de 22 milioane de dolari pentru a recondiţiona hangarele şi infrastructura de la baza Keflavik, ca parte a unui proiect, pentru a staţiona avioane de recunoaştere P-8 Poseidon în vederea desfăşurării de operaţiuni de patrulare maritimă în Atlanticul de Nord.

“Propunerea Statelor Unite pentru Keflavik este binevenită, dar nu am purtat discuţii privind intensificarea operaţiunilor de la acea bază. Dacă vor avea loc mai multe zboruri şi operaţiuni, atunci acest pas este deja acoperit de acordurile curente încheiate cu SUA în domeniul apărării”, a declarat premierul islandez Sigmundur Davíð Gunnlaugsson.

În acelaşi timp, publicul islandez şi-a manifestat îngrijorarea cu privire la această acţiune şi la repercusiunile ei.

“O mulţime de islandezi sunt îngrijoraţi”, a declarat Paul Fontaine, redactor de ştiri la revista Reykjavik Grapevine. “Când baza a fost închisă în 2006, o mulţime de islandezi s-au simţit uşuraţi”.

Islandezii s-au opus mişcării americanilor deoarece, în cazul izbucnirii unui război între SUA şi Rusia, prezenţa bazei militare americane ar atrage rapid Islanda în conflict.

Relaţiile dintre SUA şi Rusia se află la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece în 1991, în mare parte datorită crizei din Ucraina.

SUA acuză Moscova că trimite soldaţi şi armament în estul Ucrainei pentru a-i susţine pe rebelii separatişti care se luptă cu trupele guvernamentale din Kiev. Rusia a negat acuzaţiile şi a declarat, la rândul său, că SUA este responsabilă de amplificarea tensiunilor din Ucraina şi estul Europei prin intensificarea prezenţei militare americane şi a NATO în apropierea graniţelor ruseşti.

În plus, SUA are o poziţie total opusă faţă de Rusia în privinţa conflictului din Siria, unde ambele state desfăşoară campanii separate de atacuri aeriene împotriva grupurilor teroriste de acolo - grupuri precum Statul Islamic sau Frontul al-Nusra. SUA şi aliaţii săi susţin că Moscova vizează în mare parte rebeli moderaţi din opoziţia siriană, şi mai puţin poziţii ale grupurilor teroriste. Kremlinul neagă acuzaţiile.