SUA acuză gigantul chinez Huawei de fraudă şi furt

Logo-ul companiei chineze de Huawei
Logo-ul companiei chineze de Huawei (Luis Gene/AFP/Getty Images)

Departamentul de Justiţie american a făcut publice, luni, acuzaţiile din două dosare deschise împotriva companiei chineze Huawei Technologies Co Ltd., a câtorva dintre filialele sale şi împotriva directorului său financiar Meng Wanzhou.

Meng a fost arestată în Vancouver şi eliberată ulterior pe cauţiune în decembrie, iar acum se confruntă cu posibilitatea extrădării în SUA. Cazul a deteriorat relaţiile chineze cu SUA şi Canada.

Fiica fondatorului Huawei, Meng, locuieşte în prezent într-una dintre locuinţele familiei sale în Vancouver şi aşteaptă decizia unei instanţe canadiene privind cererea de extrădare. O audiere urmează să aibă loc în 6 februarie.

Gigantul chinez Huawei este acuzat de inducerea în eroare a unor bănci şi a autorităţilor americane cu privire la relaţia dintre compania Skycom Tech din Hong Kong şi Huawei Device USA Inc pentru a vinde echipamente în Iran, încălcând astfel regimul de sancţiuni aplicat de Washington împotriva Teheranului.

De asemenea, procurorii au acuzat-o pe Meng că a comis fraudă şi a indus în eroare diverse bănci, susţinând că Huawei nu aveau legături cu Skycom.

Într-un caz separat, în Seattle, Departamentul de Justiţie a dezvăluit 10 capete de acuzare împotriva Huawei pentru furt de secrete comerciale, fraudă financiară şi obstrucţionarea justiţiei şi vizează aparentul furt de tehnologie robotică de la T-Mobile US, al cărui acţionar majoritar este compania germană Deutsche Telekom AG.

Directorul FBI, Christopher Wray, a declarat că inculpările dezvăluie acţiunile persistente ale Huawei de a exploata companii şi instituţii financiare americane şi a ameninţa concurenţa mondială liberă şi echitabilă”.

De asemenea, el şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la utilizarea dispozitivelor Huawei în reţelele de telecomunicaţii americane.

“Acest tip de acces ar putea oferi unui guvern străin capacitatea de a modifica în sens negativ sau de a fura informaţii, de a desfăşura spionaj nedetectat sau de a exercita presiune sau control”, a adăugat directorul FBI.

Ministerul chinez de Externe a răspuns acuzaţiilor împotriva Huawei acuzând Statele Unite că “suprimă în mod nerezonabil” companii chineze şi a cerut Washingtonului să anuleze mandatul de arestare împotriva lui Meng. În plus, ministerul a susţinut că Beijingul va proteja interesele legale ale companiilor chineze.

De asemenea, Huawei a negat faptul că ar fi comis vreuna dintre infracţiunile descrise în actul de acuzare.

La o săptămână după arestarea lui Meng, China a arestat doi cetăţeni canadieni – consultantul în afaceri Michael Spavor şi fostul diplomat Michael Kovrig – pentru presupusă “periclitare a securităţii naţionale”. De asemenea, o instanţă chineză a transformat condamnarea la 15 ani de închisoare a unui alt canadian pentru trafic de droguri în pedeapsa cu moartea.

Huawei, unul dintre cei mai cunoscuţi producători de echipamente de comunicaţii ai lumii este, de asemenea, şi cel mai controversat. Ascensiunea sa a fost presărată cu scandaluri, primul de talie internaţională având loc în 2003, când compania Cisco a dat în judecată concernul chinez pentru că i-a furat tehnologia. De atunci, Huawei a fost bănuită în nenumărate rânduri de spionaj în favoarea regimului comunist chinez, primind interdicţii de participare la licitaţii guvernamentale în mai multe ţări anglo-saxone, pe motiv de securitate.

Acuzarea companiei Huawei are loc la câteva zile înaintea unei noi serii de discuţii comerciale între SUA şi China, care urmează să se desfăşoare în Washington. Secretarul american al Comerţului, Wilbur Ross, insistă că disputa privind Huawei este complet separată de negocierile comerciale. SUA a impus tarife de 10% asupra unor importuri chineze în valoare de 200 milioane de dolari, lucru care a determinat Beijingul să aplice tarife similare pentru importuri americane în valoare de 60 miliarde de dolari. Ambele seturi de tarife au intrat în vigoare în septembrie 2018. În timpul unei întâlniri la summitul G20 din Argentina din decembrie, preşedintele american Donald Trump şi omologul său chinez Xi Jinping au căzut de acord asupra unei pauze de 90 de zile pentru aplicarea de noi tarife.