Statele Unite ale Europei, varianta Macron

Intrarea neaşteptată în Parlamentul german a partidului de aripă dreaptă Alternativa pentru Germania, ar putea încurca planurile establishmentului UE, care sunt promovate printre alţii de preşedintele francez Emmanuel Macron, pentru crearea aşa-ziselor State Unite ale Europei.
Noul preşedinte al Franţei, Emmanuel Macron.
Noul preşedinte al Franţei, Emmanuel Macron. (Getty Images)

La doar două zile după ce partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a câştigat 13% dintre voturi (cu mult peste aşteptări) în alegerile federale ale Germaniei – dând o lovitură puternică coaliţiei cancelarului Angela Merkel condusă de Uniunea Creştin Democrată, care a obţinut cel mai slab punctaj electoral din 1949 – preşedintele francez Emmanuel Macron a oferit o lecţie a contrastelor atunci când a susţinut ceea ce Financial Times a descris ca fiind “cel mai integraţionist discurs al unui lider francez de la crearea monedei euro”.

Adresându-se studenţilor la Universitatea Sorbona din Paris, Macron a declarat că “provocarea este vitală: zidurile maritime în spatele cărora a prosperat Europa au dispărut”, adăugând că “trebuie să găsim singura cale ce ne asigură viitorul; este vorba de refondarea unei Europe suverane, unite şi democratice”.

Cu alte cuvinte, Statele Unite ale Europei.

Dezacordul dintre cuvintele lui Macron şi sfidarea manifestată de alegătorii germani – care au adus un partid de aripă dreaptă în Parlamentul Germaniei pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial – este remarcabilă dacă luăm în considerare prezenţa propriului partid naţionalist al Franţei, Frontul Naţional al Marinei Le Pen, la alegerile parlamentare din acest an, a precizat Financial Times.

Altfel spus, în timp ce alegătorii din Europa îşi exprimă reţinerile serioase cu privire la integrarea suplimentară, Macron propune ca UE să dezvolte o “forţă comună de intervenţie militară”, un buget militar comun şi un buget comun supervizat de un singur ministru al Finanţelor – idei care au fost prezentate şi de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în discursul său despre Starea Uniunii, susţinut la mijlocul acestei luni.

Printre numeroasele propuneri ale preşedintelui francez se numără crearea unei “forţe militare de intervenţie” şi a unui buget militar comun până în 2020, o agenţie europeană pentru informaţii în scopul combaterii terorismului şi o altă agenţie pentru promovarea “inovaţiilor radicale” în economie.

În plus, Macron a propus relansarea discuţiilor privind o taxă asupra tranzacţiilor financiare şi un mecanism mai puternic privind taxa pe carbon, în acelaşi timp propunând ca fiecare student din Franţa să înveţe cel puţin două limbi străine UE până în 2024.

Dar cea mai îndrăzneaţă propunere a lui Macron pare a fi adoptarea unei liste liste paneuropene de candidaţi la următoarele alegeri parlamentare ale UE, programate pentru 2019. De asemenea, Macron a propus modificarea politicii agricole.

Totuşi, Macron a fost mai reţinut în ceea ce priveşte extinderea zonei euro, anunţată ca fiind elementul central al discursului său, în pofida rezultatului electoral dezamăgitor pentru creştin-democraţii Angelei Merkel şi a rezultatului istoric înregistrat de partidul eurosceptic de aripă dreaptă Alternativa pentru Germania.

Şi faţă de trecut, când Macron îşi exprima suportul pentru un buget comun al zonei euro – un obiectiv politic împotriva căruia se opun vehement diverşi politicieni din Germania, cea mai mare economie din zona euro – în discursul de marţi el nu a făcut apel la adoptarea unei astfel de măsuri.

Totuşi, Macron a făcut o referire la criticii din Berlin care s-au opus ideii unui buget semnificativ al zonei euro, deoarece acesta ar implica mai multe transferuri fiscale şi împărţirea riscurilor, precizând: “Nu am linii roşii, am doar orizonturi”.

După cum a notat Financial Times, Merkel şi Macron au o relaţie diplomatică şi cancelarul german declarase că va lua în considerare un “buget mic” şi un fond comun pentru a ajuta economiile mai slabe să aplice reforme. Dar, din cauza faptului că, după alegerile federale, Merkel va trebui să împartă puterea cu partide vehement anti-integrare, această măsură pare să fie un vis.

În ceea ce priveşte ţara sa, Macron a promis poporului francez că reducerea bugetară dureroasă a cheltuielilor publice şi legile muncii şi de asistenţă socială vor fi compensate de un ajutor suplimentar de la UE, ceea ce este, bineînţeles, întreaga idee din spatele acestui punct culminant al gândirii “globaliste”: alte naţiuni europene care înregistrează creşteri ar putea să finanţeze în comun deficitele cronice ale Franţei în timp ce împart de asemenea şi suveranitatea, o idee care are zero şanse să fie pusă în aplicare acum sau în viitorul apropiat.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Opinii