Statele OAS nu găsesc "teren comun". În Venezuela protestele continuă
Organizaţia Statelor Americane nu a reuşit să ajungă la un consens în privinţa unei declaraţii referitoare la Venezuela, urmând ca miniştrii de externe ai acestor ţări să se întâlnească din nou la jumătatea acestei luni. Între timp, protestele s-au intensificat în Caracas.
Activişti din opoziţie se luptă cu forţele de ordine în timpul unui protest împotriva preşedintelui Nicolas Maduro în Caracas, Venezuela, 10 mai 2017. (Carlos Becerra/AFP/Getty Images)
Dintre cei 34 de membri ai Organizaţiei Statelor Americane (OAS) ce au fost acreditaţi să participe la întâlnire, doar 18 miniştri de externe au sosit miercuri la sediul OAS din Washington. Întâlnirea s-a concentrat pe găsirea unei soluţii diplomatice la criza din Venezuela.
Cele două luni de proteste împotriva guvernului preşedintelui Nicolas Maduro au avut un efect profund asupra Venezuelei. Aproximativ 60 de persoane au fost ucise şi sute au fost rănite în aceste tulburări. Conform grupului pentru drepturile omului Penal Forum, aproximativ 3.000 de persoane au fost arestate, dintre care cel puţin 1.350 încă rămân în custodia autorităţilor venezuelene.
Maduro a făcut apel la crearea unui super-organism – o adunare constituantă – care să deţină puterea de a modifica Constituţia. Votul pentru această mişcare a fost stabilit pentru sfârşitul lunii iulie, dar sondajele de opinie arată că guvernul va pierde orice vot convenţional. Opozanţii au declarat că acesta este un pas în direcţia unei democraţii de faţadă.
Diviziuni între membrii OAS
Miniştrii de externe ai statelor OAS au luat în considerare proiectele a două declaraţii, unul prezentat de misiunile permanente ale Peru, Canada, SUA, Mexic şi Panama şi altul având ca iniţiator Comunitatea din Caraibe (Caricom).
Declaraţia provizorie promovată de Peru, Canada, SUA, Mexic şi Panama a cerut încetarea imediată a violenţelor, respectarea drepturilor omului şi a statului de drept, eliberarea deţinuţilor politic şi suspendarea iniţiativei de a crea oi Adunare Naţională Constituantă. De asemenea, declaraţia a cerut guvernului Maduro să caute asistenţă umanitară internaţională.
Propunerea venită din partea Caricom, care include naţiuni de stânga şi micuţele insule din Caraibe ce primesc petrol venezuelean ieftin, nu au făcut astfel de cereri concrete.
Luis Alvarado din Nicaragua, de exemplu, a declarat că ţara sa condamnă şi respinge încercarea de a “submina drepturile” unei ţări suverane.
Pentru a fi aprobată o declaraţie, sunt necesare voturile a doua treimi dintre reprezentanţii statelor OAS prezenţi la întâlnire, lucru care este puţin probabil dacă se iau în calcul diviziunile din prezent.
Continuă protestele
Între timp, forţele de securitate venezuelene au folosit tunuri cu apă şi gaze lacrimogene pentru a dispersa zeci de mii de manifestanţi ai opoziţiei care au încercat miercuri să se îndrepte spre sediul Ministerului de Externe.
Cel puţin 100 de manifestanţi au fost răniţi în confruntările de vineri cu poliţia, potrivit declaraţilor echipelor de salvare.
Susţinătorii opoziţiei, care cer alegeri anticipate, eliberarea activiştilor închişi şi ajutoare umanitare externe, au mărşăluit de-a lungul principalei autostrăzi din capitala venezueleană Caracas cu scopul de a ajunge la Ministerul de Externe, în centrul oraşului.
În plus, opoziţia îl acuză pe Maduro pentru inflaţia de trei cifre, rata ridicată a criminalităţii şi lipsurile cronice de alimente, medicamente şi alte produse de bază din Venezuela.
Banca americană Goldman Sachs a fost, de asemenea, criticată în urmă cu câteva zile de opoziţia venezueleană după ce a cumpărat obligaţiuni deţinute de banca centrală a Venezuelei într-o tranzacţie ce a fost considerată vitală pentru supravieţuirea administraţiei Maduro.
