Spania: Executivul din Ţara Bascilor a propus organizaţiei separatiste ETA un plan de dezarmare

(RAFA RIVAS / AFP / Getty Images)

Executivul din Ţara Bascilor (comunitate autonomă din nordul Spaniei) a încercat duminică să preia direct problema referitoare la ETA, blocată de când organizaţia separatistă bască a renunţat la violenţă în urmă cu trei ani, propunându-i un plan în cinci etape, fără să mai aştepte girul Madridului, relatează luni AFP.

''Guvernul basc consideră că a sosit timpul de a pune pe masă o propunere clară, într-un context de blocaj atât de sensibil pentru societate şi politica bască'', se afirmă într-un comunicat difuzat duminică seara.

Textul, în două pagini, precis şi argumentat, a fost difuzat la câteva ore după anunţul făcut de Comisia Internaţională de Verificare (CIV, nerecunoscută de către guvernul central spaniol) a contactelor cu ETA, potrivit căreia ''continuă procesul de punere sub sigiliu şi scoatere din uz a armelor, muniţiilor şi explozibililor'' organizaţiei.

ETA, care a renunţat la lupta armată pe 20 octombrie 2011, ''şi-a reiterat angajamentul, făcut public pe 1 martie 2014'', în favoarea unei dezarmări, precizează grupul de experţi în rezolvarea de conflicte, din care face parte în special un fost ministru african specialist în servicii secrete, Ronnie Kasrils.

În februarie, în cursul unei vizite în Ţara Bascilor, Comisia a anunţat pentru media că a putut constata că ETA a scos din uz o anumită cantitate de arme, muniţii şi explozibili, un gest simbolic care are drept scop favorizarea deschiderii de negocieri cu Madridul.

ETA, în ale cărei atentate şi-au pierdut viaţa 829 de persoane din 1959, vrea negocieri care să ducă la dezarmarea să şi mai ales la soluţii pentru membrii săi care execută pedepse cu închisoarea.

Din asociaţia deţinuţilor basci, închişi în principal din cauza acţiunilor lor în legătură cu ETA, făceau parte în octombrie 469 de deţinuţi, dintre care 97 în Franţa, potrivit Etxerat, organizaţia care-i reprezintă.

Aflată încă în căutarea unei deschideri, ETA s-a angajat pe 20 iulie să-şi demonteze ''structurile logistice şi operaţionale''.

Dar Madridul refuză orice dialog, ca şi Parisul, cerând pur si simplu dizolvarea ETA, lucru pe care organizaţia îl refuză atât timp cât nu este acceptată o soluţie pentru deţinuţi, principalul obstacol în calea normalizării situaţiei.

Executivul basc consideră însă că este necesar un proces de pace adevărat. ''Punerea sub sigiliu a armelor fără o verificare şi fără un calendar nu serveşte la nimic'', explica duminică guvernul basc, condus de partidul naţionalist conservator PNV. ''Este timpul de a chema direct ETA la un proces rapid, viabil şi efectiv de dezarmare, făcând o propunere concretă'', a mai spus el.