Societatea civilă: Semnarea acordului de gestiune a râului Nistru în forma negociată va afecta calitatea apei

Societatea civilă din Republica Moldova a venit cu un apel public privind negocierea Acordului de Funcţionare a complexului hidroelectric Nistrean şi impactul său asupra bazinului fluviului Nistru.

Instituirea unui sistem de gestiune a râului Nistru, râu care şi aşa şi-a redus destul de mult debitul apelor pe parcursul ultimilor ani, este un subiect destul de important pentru Republica Moldova şi cetăţenii săi, consideră Directorul executiv al Institutului de Politici Publice (IPP), Arcadie Barbăroşie.

„Aceste negocieri care urmează să aibă loc între Guvernul Republicii Moldova şi cel al Ucrainei sunt închise publicului. Conform informaţiilor care s-au scurs deja în presă, în cadrul acordului lipsesc unele trimiteri la actele deja semnate de RM şi Ucraina şi care fac ca acest acord să aibă un caracter absolut neclar şi nefiresc. Am văzut un document asupra căruia urmează a se purta negocieri, fapt ce ne-a şi arătat că nu este totul clar şi bine cu acest acord”, a declarat Arcadie Barbăroşie în cadrul unei conferinţe de presă.

Printre semnatari se află şi ecologişti, potrivit cărora, Republica Moldova, căreia aparţine această mare bogăţie, fluviul Nistru, cu regret nu poate coordona acest acord cu Ucraina în mod bun şi durabil pentru ambele ţări. Potrivit acestora, „un utilizator de apă, în special cei care se ocupă cu hidroenergetica, a monopolizat acest fluviu pentru scopurile lui, dar restul utilizatorilor, inclusiv populaţia acestor ţăti practic sunt lipsiţi de aceste servicii ecosistemice. Acest lucru se vede foarte clar în acest acord, a cărui semnare va legaliza această monopolizare de către guvernele ambelor ţări”.

Ion Efros, expert în energetică din cadrul Institutului de Politici Publice (IPP), a specificat că 80 la sută din apele utilizate pentru băut în RM sunt apele Nistrului. Construcţia barajelor şi hidrocentralelor pe cursul superior al Nistrului evident că va afecta calitatea acestei ape. Motiv pentu care, semnatarii apelului consideră că ar fi necesară o analiză cu expertiză tehnică, locală şi internaţională pentru a se arăta în ce măsură aceste construcţii hidroelectrice pot afecta componenta chimică a apei şi a hidrologiei ca urmare a acestor facilităţi energetice. „Totodată, un astfel de studiu ar trebui să indice şi costurile pe care le-ar suporta sistemul de sănătate moldovenesc ca urmare a degradării calităţii apei folosite în scopuri alimentare”, a punctat Ion Efros.

În context, fostul director ANRE, Victor Parlicov, consideră că semnarea acordului în forma în care se negociază în prezent, în garbă şi fără consultarea societăţii civile şi a persoanelor care vor fi afectate, va deteriora pe termen lung relaţiile între Republica Moldova şi Ucraina, servind drept o nouă sursă de tensiune în Europa de Est.

„Potenţialul distructiv al unui asemenea acord încă nu a fost studiat, în deosebi privind impactul asupra mediului. Astfel, dacă se va negocia în forma în care s-a negociat până acum, afectaţi vor fi în jur de 3 milioane de oameni, atât în RM cât şi în regiunea Odesa din Ucraina”, a subliniat Parlicov, adăugând că Guvernul de la Chişinău negociază nişte obligaţii pe care şi le asumă şi nişte drepturi pe care le oferă părţii ucrainene, fără a avea o claritate asupra riscurilor şi magnitudinii acestor riscuri.

Astfel, directorul IPP a specificat că societatea civilă cere „de urgenţă transparentizarea acestui acord, scoaterea lui din pachetul care conţine mai multe iniţiative care nu au nimic în comun, pentru a fi negociat aparte şi negocieri pe durată bazate pe studii solide”.