Societatea civilă îi scrie lui Iohannis: Nu promulgaţi legea spălării banilor!

Aproape 130 de organizaţii din societatea civilă îi cer lui Iohannis să nu promulge un controversat proiect de lege prin care, potrivit Opoziţiei, se vor crea pârghii pentru decapitarea asociaţiilor şi fundaţiilor incomode.
Klaus Iohannis
Klaus Iohannis (Epoch Times România)

129 de organizaţii îi cer preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge controversatul proiect de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, proiect sub a cărui umbrelă, reamintim, au fost introduse şi ONG-urile. Acestea vor fi obligate să raporteze statului care sunt beneficiarii lor finali, în caz contrar riscând amenzi uriaşe. Nemulţumiţi că aceste prevederi riscă să ducă efectiv la blocarea activităţii asociaţiilor şi fundaţiilor, ONG-urile îi cer lui Iohannis, pe lângă nepromulgarea legii şi să sesizeze Comisia de la Veneţia pentru a obţine o opinie în acest caz.

„Practic, fără niciun temei sau analiză de risc, legea plasează asociaţiile şi fundaţiile în aceeaşi categorie de risc cu furnizorii de servicii de jocuri de noroc sau cu instituţiile bancare. Simplul fapt că de la prevederile legii au fost exceptate, complet arbitrar, organizaţiile minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Naţional al Minorităţilor arată că nu este vorba de o obligaţie impusă de Directivă, ci de o opţiune nerezonabilă a legiuitorului”, se arată în scrisoarea adresată lui Iohannis, potrivit comunicatului de presă remis de Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe).

ONG-urile mai acuză traducerea eronată, în cazul asociaţiilor şi fundaţiilor, a termenului 'beneficiary owner', din Directivă, prin termenul de 'beneficiar real' definit în proiectul de lege ca incluzând 'persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociaţia sau fundaţia a fost înfiinţată sau funcţionează' (Art. 4 alin. (2) lit (c)).

Concret, semnatarii demersului au arătat că în această definiţie sunt incluşi beneficiarii finali ai serviciilor oferite de organizaţii, aceasta în condiţiile în care prin Directiva europeană se urmăreşte posibilitatea identificării celor care controlează sau iau decizii cu privire la o entitate, nu a celor care sunt destinatarii activităţilor entităţii.

Nu în ultimul rând, organizaţiile din societatea civilă contestă introducerea obligativităţii asociaţiilor şi fundaţiilor de a raporta statului beneficiarii reali în termen de 30 de zile de când aceştia sunt cunoscuţi.

„Menţionăm că organizaţiile neguvernamentale fac deja obiectul mai multor prevederi legale şi de raportare, referitoare la prevenirea spălării banilor (conform Legii în vigoare pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor), iar transparenţa structurii interne a oricărui ONG - statut, componenţa Consiliului Director ş.a. - este deja asigurată prin Registrul Naţional ONG, aflat în gestionarea Ministerului Justiţiei şi disponibil public la www.just.ro/registrul-national-ong”, se precizează în comunicat.

Organizaţiile semnatare mai semnalează, în scrisoarea lor către preşedinte, că prevederile criticate au consecinţe nu doar asupra funcţionării asociaţiilor şi fundaţiilor ci şi la nivelul drepturilor omului, aşa cum sunt ele prevăzute de Constituţia României şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

„Astfel, dreptul la liberă asociere este grav lezat, prin instituirea unor obligaţii de raportare care, în cazul multor organizaţii, sunt foarte greu sau chiar imposibil de realizat. Din perspectiva dreptului la viaţă privată, considerăm problematic a furniza date cu caracter personal despre persoanele fizice care beneficiază de consiliere, activităţi socio-medicale, educaţionale sau culturale, inclusiv victime ale violenţei, copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi etc. În plus, o astfel de colectare de date personale ar trebui să facă obiectul unei analize de impact asupra securităţii datelor personale”, mai spun semnatarii scrisorii.

În opinia semnatarilor scrisorii, unul dintre efectele legii ar fi reducerea drastică a numărului de cetăţeni care apelează la serviciile organizaţiilor neguvernamentale, precum şi investiţia masivă de resurse în activităţi administrative, în detrimentul activităţilor pe care organizaţiile le desfăşoară în beneficiul comunităţilor pe care le servesc.

Reamintim că PSD a fost formaţiunea care a insistat pentru includerea ONG-urilor în această lege. De altfel, când actul normativ a ajuns în Camera Deputaţilor, PSD a repetat votul pentru controversata lege, pentru a forţa astfel adoptarea proiectului.

Mai exact, după ce la prima votare proiectul căzuse cu două voturi lipsă, liderul deputaţilor PSD a cerut repetarea votului, susţinând că unii dintre colegii săi nu au fost în sală. Votul s-a reluat pe fundalul strigătelor Opoziţiei iar legea a fost adoptată. Reamintim că acest act normativ conţine prevederi despre care Opoziţia susţine că sunt menite să oprime societatea civilă, mai exact va crea pârghii pentru decapitarea asociaţiilor şi fundaţiilor incomode. Astfel, ONG-urile vor fi obligate să transmită statului liste cu beneficiarii lor finali sub ameninţarea unor sancţiuni uriaşe, mergând până la 5 milioane de euro. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne