Societatea civilă din Moldova continuă să ceară abrogarea sistemului electoral mixt
Sistemul electoral mixt ar avea multe deficienţe. Se încalcă principiul egalităţii de vot, sunt excluse din procesul electoral mii de alegători, care nu au domiciliu şi nici reşedinţă, nu va fi asigurată o reprezentare masivă în Parlament, afirmă ONG-uri din Moldova.
Ştampilă pentru alegeri (moldova.org)
Asociaţia Promo-LEX a participat marţi, la Reuniunea anuală de implementare a dimensiunii umane a OSCE, în cadrul căreia a prezentat Declaraţia mai multor organizaţii ale societăţii civile din Republica Moldova prin care cer abrogarea sistemului electoral mixt. Semnatarii Declaraţiei atrag atenţia că modificarea sistemului electoral a fost efectuată fără a se ţine cont de principala recomandare a Comisiei de la Veneţia, care prevede că schimbarea sistemului de vot proporţional pe unul mixt nu este recomandată pentru R. Moldova.
De asemenea, organizaţiile au dorit să atragă atenţia asupra mai multor deficienţe importante ale noilor prevederi legale menţionând că alegerea deputaţilor într-un singur tur de scrutin va asigura o reprezentativitate mai redusă a Parlamentului, comparativ cu alegerea Preşedintelui şi a primarilor, care are loc în două tururi de scrutin.
ONG-urile sunt foarte îngrijorate de încălcarea principiului egalităţii de vot, deoarece pragul minim de accedere în Parlament în baza listei de candidaţi, înaintată de partidele politice în circumscripţia naţională, va fi mai mare decât cel care va fi înregistrat în anumite circumscripţii electorale uninominale. Principiul egalităţii de vot ar fi imposibil să fie aplicat în circumscripţiile electorale create pe teritoriul autonomiei găgăuze, în regiunea transnistreană, precum şi în cazul alegătorilor stabiliţi peste hotare.
Cele 8 asociaţii semnatare ale Declaraţiei atenţionează că potrivit legii adoptate sunt excluse din procesul electoral circa 5% din alegători, adică aproximativ 158.000 de persoane care nu au nici domiciliu, nici reşedinţă.
O altă deficienţă semnificativă a legii se referă la ignorarea recomandării Comisiei de la Veneţia, prin care Parlamentului de la Chişinău i s-a solicitat să creeze o comisie independentă pentru delimitarea hotarelor circumscripţiilor electorale uninominale. Parlamentul însă a atribuit dreptul de creare a comisiei Guvernului, care este un organ politic subordonat majorităţii parlamentare. Legislativul nu a inclus nici hotarele circumscripţiilor uninominale în Codul Electoral, după cum au recomandat multe organizaţii ale societăţii civile din ţară.
În concluzie, organizaţiile semnatare s-au adresat autorităţilor moldoveneşti în vederea abrogării legii privind modificarea sistemului electoral şi revenirii la sistemul electoral proporţional. De asemenea, acestea s-au adresat reprezentanţilor statelor participante la Reuniune şi altor părţi internaţionale interesate cu solicitarea de a recunoaşte şi susţine toate iniţiativele legale naţionale pentru retragerea sistemului de vot mixt şi revenirea la cel proporţional.
La 20 iulie a.c., Parlamentul Republicii Moldova a adoptat legea nr. 154 privind trecerea de la sistemul electoral proporţional către un sistem mixt de alegere a deputaţilor în pofida protestelor societăţii civile şi a criticilor partidelor de opoziţie şi a partenerilor externi. De menţionat că următoarea acţiune de protest privind abrogarea sistemului electoral mixt este planificată pentru 17 septembrie.
