Sistemul sanitar, în perfuzii. PMP propune un Pact Naţional pentru Sănătate

Eugen Tomac
Eugen Tomac (Epoch Times România)

Partidul Mişcarea Populară a propus realizarea unui Pact Naţional pentru Sănătate care să aibă în vedere, printre altele, creşterea alocărilor bugetare pentru Sănătate, construirea a 8 spitale regionale cu fonduri europene, dotarea cu echipamente performante a tuturor spitalelor judeţene, municipale, orăşeneşti sau elaborarea unui sistem de remunerare corectă pentru personalul medical în scopul stopării exodului către Vestul Europei.

“Criza sanitară provocată de pandemia de coronavirus a evidenţiat slăbiciunile uriaşe ale sistemului de sănătate din România. Cauzele sunt multiple: subfinanţare, lipsa unei strategii coerente, legislaţia deficitară, politizarea excesivă sau tradiţionala practică românească a ascunderii gunoiului sub preş”, a susţinut PMP, într-un comunicat de presă.

Potrivit partidului condus de Eugen Tomac, Pactul Naţional pentru Sănătate prevede următoarele măsuri:

1. Creşterea alocărilor bugetare pentru Sănătate gradual până la atingerea nivelul mediu din UE până în anul 2025. Cheltuielile pentru Sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE, atât pe cap de locuitor (1.029 EUR, media UE fiind de 2.884 EUR), cât şi ca procent din PIB (5% faţă de 9,8% în UE);

2. Crearea unei comisii parlamentare speciale pentru modificarea şi modernizarea legislaţiei în domeniul Sănătăţii, plecând de la proiectul de lege privind reorganizarea şi funcţionarea sistemului de sănătate, proiect elaborat de cei mai buni specialişti în Sănătate pe care îi are România;

3. Construirea a 8 spitale regionale cu fonduri europene în cadrul exerciţiului financiar 2021 – 2027;

4. Investiţii substanţiale în modernizarea spitalelor;

5. Dotarea cu echipamente performante a tuturor spitalelor judeţene, municipale, orăşeneşti şi a celor care tratează diferite specialităţi medicale;

6. Elaborarea unui sistem de remunerare corectă pentru personalul medical adaptat la standarde europene, pentru stoparea exodului către Vestul Europei;

7. Instruirea şi perfecţionarea continuă a personalului medical în contextul progreselor ştiinţifice realizate în domeniu;

8. Dezvoltarea capacităţii de producţie de medicamente în România;

9. Finanţarea cu prioritate a Institutului Cantacuzino; refacerea în cel mai scurt timp a capacităţii României de a produce vaccinuri;

10. Alocări speciale de 0,5% din PIB pentru cercetare medicală.

De asemenea, PMP a atras atenţia asupra faptului că, la nivelul UE, s-a decis suspendarea Pactului de Stabilitate şi de Creştere până la 31 decembrie 2020, acest lucru însemnând că România se poate împrumuta oricât peste limita de deficit bugetar pentru a finanţa domeniul sanitar, adică pentru realizarea punctelor prevăzute în pactul pentru sănătate.

“În aceste condiţii, pentru prima dată avem şansa să ne împrumutăm pentru a finanţa investiţii în sănătate (cum ar fi construirea şi modernizarea spitalelor, operaţionalizarea Institutului Cantacuzino etc.), deci nu pentru consum. Aceste măsuri trebuie elaborate de factorii politici în parteneriat cu specialişti de renume în domeniul sănătăţii, cu asociaţii patronale şi sindicale, cu universităţi, ONG-uri şi companii care acţionează în domeniul sănătăţii”, a adăugat PMP în comunicatul său.

În plus, PMP a subliniat că punerea în aplicare a “acestui decalog din Pactul Naţional pentru Sănătate” ar putea reprezenta o garanţie pentru îmbunătăţirea considerabilă a sistemului sanitar din România, şi anume o speranţă de viaţă mai mare, servicii de mai bună calitate, tratamente performante sau sustenabilitate.

“Pentru a reuşi este nevoie de voinţă politică, de respect şi asumarea cu seriozitate a acestor angajamente întru apărarea sănătăţii cetăţenilor pe care avem datoria să îi reprezentăm”, a conchis PMP.