Sindicaliştii: Banii pentru protecţia victimelor infracţiunilor trebuie scoşi de sub control politic. Ar putea fi deturnaţi!

Având în vedere că Liviu Dragnea, "încă preşedintele Camerei Deputaţilor, este condamnat în primă instanţă pentru deturnarea banilor destinaţi copiilor aflaţi în dificultate, în interes de partid", este extrem de posibil ca şi banii destinaţi victimelor infracţiunilor să aibă aceeaşi soartă dacă aceştia rămân sub control politic, atrag atenţia reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în contextul în care România începe timid (cu 3 ani de întârziere) să pună în practică Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea şi protecţia victimelor criminalităţii.

În aceste condiţii, reprezentanţii FSANP opinează că oportun ar fi ca acest viitor mecanism de protecţie a victimelor să nu fie gestionat de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC). De acolo s-a demonstrat că pot fi deturnaţi bani pentru partid prin angajări fictive.

Redăm integral comunicatul remis de FSANP redacţiei Epoch Times.

Cu aproape 3 ani întârziere, România începe timid să pună în practică Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea şi protecţia victimelor criminalităţii. Între timp au fost peste 20 de iniţiative pentru protecţia infractorilor, dacă excludem modificarea de ansamblu a legilor justiţiei şi a legislaţiei penale în acelaşi scop.

Pentru că riscul ca banii alocaţi pentru protecţia victimelor infracţiunilor să fie deturnaţi în scopuri politice este cât se poate de real, considerăm oportun ca acest viitor mecanism de protecţie a victimelor să nu fie gestionat de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC). De acolo s-a demonstrat că pot fi deturnaţi bani pentru partid prin angajări fictive.

Liviu Dragnea, încă preşedintele Camerei Deputaţilor, este condamnat în primă instanţă pentru deturnarea banilor destinaţi copiilor aflaţi în dificultate, în interes de partid. Este, deci, extrem de posibil ca şi banii destinaţi victimelor infracţiunilor să aibă aceeaşi soartă dacă aceştia rămân sub control politic şi dacă mecanismul instituţional presupune încadrarea de personal la comandă politică.

În context, notăm discrepanţa majoră între resursele alocate victimelor şi cele alocate infractorilor. 1,2 milioane de Euro/an pentru victime, versus 1,3 miliarde de Euro/an pentru deţinuţi. De peste 1.000 de ori mai multe resurse alocate pentru infractori, iar această prăpastie este adâncită de costurile măsurilor recent adoptate sau propuse.

Costurile estimate pentru fiecare deţinut pus în libertate prin recursul compensatoriu şi care recidivează sunt de peste 24 mii Euro/recidivist. Estimăm peste 5.000 de recidivişti din "promoţia Toader" în următorii ani şi peste 120 milioane/an în prejudicii pentru victime, costuri sociale şi de administrare a justiţiei.

La aceste sume se adaugă peste 13 milioane Euro/an pentru sisteme de supraveghere electronică pentru detenţia la domiciliu şi peste 500 de milioane de euro pentru despăgubirile propuse a fi acordate foştilor deţinuţi. Asta în condiţiile în care Statul Român refuză să plătească angajaţilor din penitenciare o datorie de aprox. 10,5 milioane Euro pentru cele peste 1 milion de ore suplimentare nerecuperate.

La 4 iulie 2018 Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică un Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor. Termenul era 16 noiembrie 2015 (nb!).

Conform iniţiatorului, sunt puse în practică art. 8 -Dreptul de acces la serviciile de sprijinire a victimelor , art. 9 - Sprijinul din partea serviciilor de sprijinire a victimelor şi art. 22 - Evaluarea individuală a victimelor pentru identificarea nevoilor de protecţie specifice potrivit tipului de infracţiune din Directiva 2012/29/UE.

Proiectul presupune cheltuieli anuale de aproximativ 1,2 milioane de euro (6.797.081 lei/an în medie) pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor pentru sprijinirea victimelor infracţiunilor în cadrul DGASPC, la nivel de compartiment cu cel puţin 3 salariaţi: asistent social, psiholog, consilier juridic, conform art. 8 şi 9 din Directivă.

În concluzie, considerăm că viitorul mecanism de protecţie a victimelor trebuie scos de sub control politic. Cine a deturnat fonduri în interes de partid de la copii aflaţi în dificultate o va face şi de la victimele infracţiunilor, indiferent că poate sau nu să-şi modifice în Parlament definiţia infracţiunii pentru care tocmai a fost condamnat.