Şercan le bate obrazul liberalilor: Nu e cam mult să-l primiţi în partid pe Cîmpeanu, susţinătorul plagiatorilor?
Emilia Şercan (Florin Chirilă/Epoch Times)
Jurnalista Emilia Şercan, cunoscută pentru implicarea sa în deconspirarea "înalţilor" plagiatori ai ţării, a avut o reacţie dură după ce a văzut ştirile potrivit cărora PNL se pregăteşte să îl primească în partid pe fostul ministru Sorin Cîmpeanu, unul dintre liderii Pro România care a susţinut Guvernul Orban.
"Citesc că PNL este pe cale să îl primească în partid pe Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educaţiei în guvernul Ponta, veritabil traseist politic, care ar bifa astfel, în numai doi ani, un al treilea partid - după ce a mai fost membru în ALDE şi PRO România. Eu credeam că răsplata pentru Cîmpeanu pentru că l-a trădat pe Ponta şi a votat guvernul Orban în parlament a fost păstrarea lui Gigel Paraschiv, prea bunul său prieten, în funcţia de secretar de stat în Ministerul Educaţiei. Şi, bonus, faptul că preşedintele Klaus Iohannis l-a decorat cu Steaua României. Dar primit în PNL nu e cam mult? Sorin Cîmpeanu este unul dintre cei mai mari şi mai influenţi frânari ai sistemului educaţional universitar din România, deşi mai nou pozează în susţinător al proiectului prezidenţial România Educată", a declarat Emilia Şercan.
Potrivit jurnalistei, atât în mandatul său de ministru, dar şi din poziţia de preşedinte al Consiliului Rectorilor, Sorin Cîmpeanu a luat sau a influenţat decizii prin care a susţinut universităţile de carton, politici anti-educaţie - care aproape au îngropat şcoala românească -, dar şi decizii clare prin care a încercat să amnistieze plagiatorii.
"Agronomul Sorin Cîmpeanu nu are nicio jenă să încaseze lunar, pe viaţă, un salariu în calitate de membru titular în Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale, înfiinţată de George Maior şi de Gabriel Oprea - apropo, chiar sunt foarte curioasă care este poziţia PNL cu privire la această tarabă pretins academică. Şi pentru că îi plac zorzoanele academice, Cîmpeanu este şi membru corespondent în Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice 'Gheorghe Ionescu Siseşti' şi în Academia de Ştiinţe Tehnice din România. Are patru titluri de doctor honoris causa de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara, de la Universitatea Tehnică 'Gheorghe Asachi' din Iaşi, de la Universitatea din Craiova şi de la ASE. Retrogradul Sorin Cîmpeanu este pe cale să ajungă membru în PNL şi, de ce nu, poate chiar ministru al Educaţiei în viitor, deşi este un susţinător al plagiatorilor. În urmă cu ceva vreme spunea public că nu trebuie făcută 'arheologie' în privinţa plagiatelor în tezele de doctorat. Adică, ia nu mai 'săpaţi' voi, presa, după ce a fost în trecut", a continuat Emilia Şercan.
În acelaşi timp, jurnalista a atras atenţia că tot Sorin Cîmpeanu e cel care a dat în decembrie 2014, în ajun de Crăciun, OUG 94 prin care plagiatorii puteau renunţa la titlul de doctor - o formă mascată de amnistie -, prevedere declarată neconstituţională în tot. Prevedere ajunsă în lege, de care vor să profite, totuşi, procurorul general interimar Bogdan Licu şi europarlamentarul Mihai Tudose.
"Prin Consiliul Rectorilor, al cărui preşedinte este, Cîmpeanu a reuşit să obţină controlul unei părţi a sistemului universitar. În ianuarie 2018, a semnat împreună cu 45 de rectori o scrisoare de sprijin pentru numirea în funcţia de ministru a lui Valentin Popa, un fel de Viorica Dăncilă cu pantaloni. Tot prin Consiliul Rectorilor a susţinut eliminarea criteriilor de transparenţă şi integritate în concursurile pentru posturile universitare. Acum vrea să se vopsească în liberal şi să pozeze, probabil, în reformator sau poate chiar salvator al educaţiei din România din calitatea de membru PNL. Problema este că oricâte uşi are deschise la Cotroceni, oricâte decoraţii prezidenţiale primeşte şi oricâtă susţinere are din partea Sistemului, asta nu reprezintă o garanţie că societatea civilă sau presa vor privi cu simpatie primirea lui Cîmpeanu în PNL. Din contră. Politicienii trebuie să înţeleagă că avem nevoie de altfel de clasă politică, iar gradul de toleranţă al societăţii civile tinde spre zero", a conchis Emilia Şercan.
