Serbia suspendă călătoriile fără vize pentru iranieni. Invocă comiterea de “abuzuri”

Imigranţi şi refugiaţi se îndreaptă spre graniţa sârbo-ungară, în apropiere de Batajnica, Serbia, 4 octombrie 2016.
Imigranţi şi refugiaţi se îndreaptă spre graniţa sârbo-ungară, în apropiere de Batajnica, Serbia, 4 octombrie 2016. (Captură Foto)

Serbia a suspendat joi intrarea fără vize pe teritoriul său a cetăţenilor iranieni, la peste un an după ce a fost introdusă măsura, pe motiv că unii iranieni folosesc sistemul ca mijloc de a se stabili permanent în Europa, potrivit RFE/RL.

Mişcarea guvernului sârb a fost făcută pe fondul acuzaţiilor că sistemul este “abuzat” de unii imigranţi iranieni ce urmăresc să intre ilegal în Uniunea Europeană după ce ajung în Serbia.

Peste 15.000 de iranieni au vizitat Serbia de când au fost suspendate vizele în 17 august 2017. Mass media sârbă a precizat că, pe ruta directă dintre Belgrad şi Teheran, avioanele intrau în ţară pline, dar se întorceau în Teheran goale.

Organizaţiile de ajutorare a imigranţilor susţin că mulţi dintre vizitatorii iranieni s-au deplasat către vestul Europei sau cer azil politic în loc să se întoarcă acasă.

Serbia, care este candidată pentru aderarea în Uniunea Europeană, se învecinează cu ţări membre UE precum Croaţia. Diverşi oficiali UE au afirmat că au luat în considerare anularea intrării fără vize a cetăţenilor Serbiei dacă ţara balcanică nu va reintroduce vize pentru iranieni.

Belgradul, care are relaţii strânse îndelungate cu Iranul, a decis să suspende vizele pentru iranieni în 2017 în încercarea de a stimula turismul local şi creşterea economică şi de a ajunge pe pieţe non-europene.

Adresându-se miercuri Parlamentului, ministrul sârb de Interne, Nebojsa Stefanovic, a declarat că unii iranieni “abuzează” de călătoriile fără vize, forţând Serbia să suspende acest sistem.

Până acum în acest an, aproximativ 1.100 de iranieni au cerut în mod oficial azil în Serbia, o măsură ce le oferă acces la centrele pentru refugiaţi, unde pot obţine adăpost şi hrană.

În prezent, în centrele operate de guvernul sârb, există aproximativ 4.000 de imigranţi înregistraţi din Asia, Orientul Mijlociu şi din alte locuri, iar alte câteva sute sunt răspândite în capitala Belgrad sau în zona graniţelor cu Bosnia şi Croaţia.

Peste 650.000 de persoane, multe dintre ele fugind de sărăcie şi războaie, au trecut prin Serbia în 2015 cu scopul de a ajunge în vestul Europei, înainte ca ruta să fie în mare parte închisă în 2016 prin consolidarea graniţelor UE.