Serbia oferă pe tavă Chinei accesul în Europa

Interesul Chinei pentru dezvoltarea infrastructurii din Serbia este uriaş. Aflat în vizită la Beijing, preşedintele Serbiei este declarat cetăţean de onoare al Beijingului.
Preşedintele Serbiei, Tomislav Nikolici, împreună cu preşedintele Chinei, Xi Jinping, Beijing
Preşedintele Serbiei, Tomislav Nikolici, împreună cu preşedintele Chinei, Xi Jinping, Beijing (captură foto)

Săptămâna aceasta, preşedintele Serbiei, Tomislav Nikolici, efectuează de joi, 30 martie, o vizită de două zile la Beijing. Vizita - a cincea întâlnire la nivel înalt a oficialităţilor celor două ţări - este considerată de liderii chinezi de mare importanţă, căci oaspetele de la Belgrad a fost întâmpinat pe covorul roşu de mai-marii chinezi ai zilei - preşedintele Xi Jinping, premierul Li Keqiang şi preşedintele Congresului Popular, Zhang Dejiang.

După ce anul trecut, la Belgrad, Tomislav Nikolic i-a acordat lui Xi Jinping Marele Colan al Ordinului Republicii Serbia, la rândul lui, Xi Jinping, cu ocazia vizitei de anul acesta la Beijing a preşedintelui sârb, l-a declarat pe Nikolic cetăţean de onoare al Beijingului.

Iubire mare

Deşi pot părea simple formalităţi, schimbul de complimente dintre cele două ţări arată cât de importante sunt relaţiile Chinei cu Serbia pentru cele două ţări dar şi pentru UE.

Prietenia Chinei cu Serbia datează încă de pe vremea când Beijingul lui Mao Tsedun curta state comuniste în Blocul Răsăritean, cu atitudini rebele faţă de Moscova, pentru a-şi consolida poziţia de contestatar al Kremlinului. Vremurile "de tristă amintire" au adus creat bazele unei "prietenii frumoase" între China şi Albania, nefiind ocolită nici chiar România cizmarului Nicolae Ceauşescu.

Războiul din Balcani din anii '90 a adus şi el un alt bun prilej ca Beijingul să-şi arate prietenia faţă de Serbia. După atacul "din greşeală" al NATO asupra Ambasadei Chinei din Belgrad (care adăpostea sârbi căutaţi de Occident) în 1999, soldat cu moartea a trei angajaţi chinezi şi un scandal diplomatic de proporţii, Primăria din Belgrad a ridicat în 2009 un monument în faţa fostei Ambasade a Chinei, în semn de mulţumire pentru ajutorul acordat de China într-o perioadă dificilă a Serbiei.

Drumul mătăsii: eliminarea vizelor, proiecte de infrastructură şi produsele chineze în UE

Interesul Chinei pentru dezvoltarea infrastructurii din Serbia este uriaş şi a fost manifestat de chinezi cu mai mulţi ani în urmă.

Viitor candidat cu probleme la aderarea în UE, Serbia a devenit în ultimii ani o ţintă favorită a programelor de expansiune a soft-powerului chinez.

În ordine cronologică este de reamintit summitul de la sfârşitul anului 2014 al şefilor de guverne, de la Belgrad, care a avut ca scop creşterea influenţei Chinei în ţări precum Serbia - care nu aplică legislaţia UE, pentru a putea apoi influenţa deciziile Uniunii, odată ce Belgradul ar fi aderat la blocul european.

Beijingul a promis atunci să investească sume mari în infrastructura acestor ţări. ”Summitul va da Serbiei şansa de a deveni centrul regiunii, de a câştiga prestigiu internaţional şi de a îmbunătăţi turismul şi investiţiile. De partea chineză interesul este să aprobe împrumuturi pentru ţările sud-est europene şi să-şi aducă firmele acolo”, explica la acea vreme analistul economic sârb Milan Kovacevic pentru Balkan Insight.

În 2015 la Beijing, la parada militară care marca 70 de ani de la capitularea Japoniei, numeroase ţări au decis să nu-şi trimită reprezentanţi la ceremonie, pe fondul îngrijorărilor legate de caracterul antijaponez al paradei şi de măsurile agresive ale Chinei în Marea Chinei de Sud. Dar boicotul internaţional nu i-a împiedicat pe sârbi să trimită 75 de membri ai forţelor armate sârbe - majoritatea fâcând parte din garda de elită sârbă.

Vara trecută, în 2016, preşedintele Xi Jinping a fost personal în Serbia pentru a semna contractul pentru începerea lucrărilor la autostrada E-763. Chinezii au în vizor şi mina de cupru RTB Bor. Iar, construcţia unui parc industrial sub conducerea firmei China Road and Bridge Corporation (CRBC), a început deja.

Ar mai trebui amintit şi tronsonul feroviar dintre Belgrad şi Budapesta. Cu o lungime de 350 de kilometri şi o valoare de 2,6 miliarde de euro el a fost încredinţat firmei China Railway Internaţional Corporation. UE a anunţat că va verifica acest proiect în partea care priveşte Ungaria, nemulţumită fiind că nu a existat o licitaţie publică, aşa cum prevăd normele europene în domeniu.

Pe lângă proiectele de infrastructură oferite chinezilor de sârbi, cele două ţări au eliminat deja vizele - înţelegerea sino-sârbă de eliminare a vizelor pentru sejururi de maximum 30 de zile în cele două ţări datează deja de anul trecut. Astfel, în 2016, numărul turiştilor care au vizitat Serbia a crescut cu 29 la sută, comparativ cu anul precedent.

Planul Chinei nu vizează însă doar pătrunderea în UE via Serbia, ci şi să lege China, Asia Centrală şi Europa prin aşa numitul proiect Noua Cale a Mătăsii - prin care Beijingul încearcă să sporească conectivitatea regională şi comerţul şi să creeze o reţea intercontinentală dominată de... China.

Scopul final al strategiei chineze este asigurarea unui acces mai bun la pieţele din Europa occidentală pentru produsele chineze.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Economie