Şerban Nicolae, la moţiunea de cenzură: "Corupţii nu violează, corupţii nu aşteaptă tinerele la lift!"

Exponent al unui partid în care se vorbeşte deschis despre amnistie şi graţiere, senatorul PSD Şerban Nicolae a acuzat joi, într-un discurs ce a precedat votul pe moţiunea de cenzură, că recursul compensatoriu prin care Tudorel Toader a eliberat violatori şi hoţi a fost iniţiat de Guvernul Cioloş. Cât despre faptul că PSD s-ar pregăti să graţieze corupţi, ei bine, Nicolae a ţinut să declare: "Corupţii nu violează, corupţii nu aşteaptă tinerele la lift."

"Recursul compensatoriu, care a scos din puşcărie tâlhari, criminali, violatori, a fost un proiect iniţiat de Guvernul Cioloş. Este o mare minciună, o mare fraudă acel Guvern. Întrebaţi-o pe Prună (N.R. Raluca Prună, fost ministru al Justiţiei în guvernul Cioloş). Dacă nu reuşiţi, uitaţi-vă pe site-ul Camerei Deputaţilor că era proiectul depus deja. Ca să ştiţi care este adevărul pentru că eraţi foarte revoltaţi ca nu cumva să scape corupţii. Corupţii nu violează, corupţii nu aşteaptă tinerele la lift. Din păcate, infractorii pe care i-aţi eliberat, ăia violează", a declarat Nicolae în plenul reunit al celor două Camere.

Reamitim că acuzaţia "recursul compensatoriu a fost iniţiat de guvernul Cioloş" a devenit un leit motiv în PSD, ideea fiind vehiculată inclusiv de Tudorel Toader, ministru acuzat că a scos de după gratii violatori, hoţi şi tâlhari. Aceste acuzaţii au fost reluate cu şi mai multă forţă după ce o tânără a fost lovită la lift de un individ scos din închisoare de respectiva lege. La momentul respectiv, Prună, ministrul Justiţiei din Guvernul Cioloş, a explicat că proiectul depus de ea a fost modificat în mod fundamental în Parlament, respectiv:

1. S-a extins beneficiul compensatoriu de la 3 zile pentru fiecare 30 zile consecutive executate în condiţii neconforme la 6 zile pentru fiecare 30 zile chiar dacă nu sunt consecutive;

2. S-a extins beneficiul de la verificarea riguroasă, pe cameră şi deţinut la situaţia pe penitenciar, pentru a reţine că au fost condiţii neconforme de detenţie;

3. S-a extins condiţia de 3 mp la 4 mp.

"Toader, cel pentru care pare că a fi ministru al justiţiei înseamnă a fi un fel de Pilat, era ministru în guvernul Grindeanu începând din 23 februarie 2017. Adevărat, Guvernul Grindeanu a adoptat proiectul în Ianuarie 2017. Dar Toader era deja ministru când proiectul a fost discutat în Senat (adoptat pe 13 martie) şi ulterior la Camera Deputaţilor (adoptat pe 9 mai 2017). Toader avea aşadar obligaţia să apere proiectul adoptat de guvernul Grindeanu şi să se opună modificărilor care au condus azi la consecinţe grave pentru siguranţa cetăţeanului. Nu numai că nu a făcut asta, dar a pus umărul prin ordinul de ministru 2772/C din octombrie 2017. Nu insist, ziare.com a scris despre asta.

Din ce se auzea la acel moment, Toader a interzis experţilor din minister să meargă în Parlament să apere proiectul. Ar fi interesant de văzut dacă cineva din Ministerul Justiţiei a participat la vreo lucrare sau şedinţă a vreunei comisii din vreo cameră, în procesul de adoptare a legi. Eu ştiu că nu. Şi mai ştiu că ministrul a apărat în spaţiul public proiectul şi a minimizat efectele devastatoare care puteau fi anticipate de pe lună. Toader poartă deci responsabilitatea, alături de stăpânii săi din coaliţie.

A da vina pe guvernul tehnocrat este numai o altă mârşăvie din lunga listă pe care istoria o va reţine în dreptul lui Toader.

Responsabilitatea pentru efectele acestei legi îi aparţine exclusiv coaliţiei PSD/ALDE. Care a adoptat un proiect tehnocrat în guvernul Grindeanu, pentru a-l măcelari ulterior în Parlamentul în care au majoritate. Cu neparticiparea vinovată şi complice a profesorului de drept penal, rectorului, judecătorului constituţional Toader. Toader putea să retragă la orice moment proiectul de lege dacă i se părea prost sau deturnat. Dar pare laş şi fără curajul asumării responsabilităţii", explica Prună la începutul lunii decembrie.