Senatul SUA îi cere lui Julian Assange să depună mărturie

Julian Assange, fondatorul website-ului WikiLeaks.
Julian Assange, fondatorul website-ului WikiLeaks. (Getty Images)

Fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, i s-a cerut să depună mărturie în faţa Comisiei de Informaţii a Senatului SUA ca parte a investigaţiei acesteia privind Rusia, potrivit unei scrisori semnate de senatorii Richard Burr şi Mark Werner, postată pe contul oficial de Twitter al WikiLeaks, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge.

Scrisoarea, înmânată lui Assange de către ambasada ecuadoriană din Londra, susţine, printre altele: “Ca parte a anchetei, Comisia vă cere să va faceţi disponibil la o audiere cu personalul Comisiei bipartizane la o dată şi într-o locaţie stabilite de comun acord”,

WikiLeaks susţine că echipa sa legală “ia în considerare oferta, însă mărturia trebuie să se conformeze unui standard etic ridicat”. După care organizaţia a adăugat o postare pe Tweeter care face legătura cu o listă de 10 senatori democraţi care au cerut la sfârşitul lunii iunie ca azilul lui Assange să fie revocat, mişcarea reprezentând o încălcare a dreptului internaţional.

Assange se află în ambasada Ecuadorului în Marea Britanie din 2012, când a încălcat condiţiile de eliberare pe cauţiune în cazul unui mandat de arestare pentru un presupus viol. În luna mai, procurorii suedezi au decis să suspende investigaţia privind acele acuzaţii, pe care Assange le-a negat şi pentru care nu a fost niciodată acuzat în mod oficial.

“Procurorul şef Marianne Ny a decis astăzi să întrerupă investigaţia preliminară privind presupusul viol care îl implică pe Julian Assange”, a precizat la acea vreme biroul procurorului, declaraţia acestuia fiind citată de Reuters.

În august 2017, congresmanul Dana Rohrabacher a călători la Londra împreună cu jurnalistul Charles Johnson pentru a se întâlni cu Assange, după care politicianul american a afirmat că fondatorul WikiLeaks a oferit informaţii “la prima mână” care dovedesc că, de fapt, campania preşedintelui american Donald Trump nu a colaborat cu Rusia şi care ar combate teoria că Moscova ar fi piratat emailuri ale democraţilor pentru a interfera cu alegerile din 2016.

După ce Trump a negat faptul că ar fi la curent cu potenţiala înţelegere cu Assange, Rohrabacher l-a criticat pe şeful de personal al Casei Albe, John Kelly, că ar fi construit un zid în jurul preşedintelui american format din “oameni care nu doresc să expună această fraudă”.

În ianuarie 2017, echipa legală a lui Julian Assange l-a abordat pe lobbistul Adam Waldman din Washington D.C., care are legături cu familia Clinton, pentru a vedea dacă cineva din administraţia Trump va negocia cu fondatorul WikiLeaks – ca apoi fostul director FBI James Comey să pună capăt oricărei înţelegeri.

Waldman, care a acţionat ca un intermediar în perioada 2009-2011 între oligarhul rus Oleg Deripaska şi FBI, a lucrat pentru Assange pro bono. Moneda de schimb a acestuia din urmă a fost o cantitate masivă de documente tehnice ale CIA, cunoscută sub numele de “Vault 7”, care au detaliat imensul arsenal al agenţiei pentru războiul cibernetic.

După stabilirea contactului dintre echipa lui Assange şi Waldman, acesta din urmă a ajuns la Bruce Ohr – un oficial al Departamentului american de Justiţie care ulterior a fost retrogradat în decembrie 2017 pentru că nu a dezvăluit întâlnirile secrete pe care le-a avut cu fondatorul Fusion GPS, Glenn Simpson. Soţia lui Bruce, Nellie Ohr, a fost angajată de Fusion GPS ca parte a unui efort anti-Trump continuu. De asemenea, Fusion GPS a produs renumitul şi controversatul Dosar Steele de 35 de pagini, scris de fostul spion MI6 Christopher Steele – dosar care a cuprins multe afirmaţii false şi neverificate despre preşedintele Trump.

De asemenea, potrivit unor dezvăluiri recente, o investigaţie FBI asupra presupusei colaborări a campaniei lui Trump cu guvernul rus a fost în mare parte bazată pe “dosarul Steele”. Dosarul a fost folosit de FBI pentru a obţine un mandat de supraveghere pe baza legii FISA împotriva lui Carter Page, un voluntar în campania prezidenţială a lui Trump.

Assange şi Ecuadorul

Ecuadorul poartă discuţii de nivel înalt cu Marea Britanie cu privire la soarta lui Julian Assange, potrivit remarcilor făcute de preşedintele ecuadorian Lenin Moreno publicaţiei spaniole El Pais.

“Problema cu domnul Assange este tratată cu guvernul britanic şi, din câte înţeleg, au fost contactaţi avocaţii lui Assange pentru a putea găsi o cale de ieşire”, a afirmat Moreno.

"Nu este adevărat", susţinea Carlos Poveda, unul dintre avocaţii lui Assange, într-un articol publicat recent în ziarul LaJournada şi postat pe contul oficial de Twitter al WikiLeaks.

Apărarea lui Julian Assange este îngrijorată din cauza controversatului guvern ecuadorian, care susţine că doreşte ca, prin dialog, să se ajungă la o soluţie cu privire la azilul fondatorului WikiLeaks, însă refuză să se întâlnească cu avocaţii acestuia, a precizat Poveda.

Este posibil ca, în cazul expulzării lui Assange din ambasada ecuadoriană, acesta să fie extrădat de Marea Britanie în SUA, unde ar putea primi ani grei de închisoare sau chiar pedeapsa cu moartea.

În luna martie, Ecuadorul a tăiat comunicaţiile lui Assange cu lumea exterioară – blocându-i accesul la Internet şi telefonie mobilă pentru că ar fi încălcat promisiunea de a nu interfera cu problemele altor ţări. Assange a atras nemulţumirea conducerii ecuadoriene în special prin faptul că a înfuriat guvernul spaniol prin sprijinul manifestat faţă de liderii separatişti din regiunea Catalonia care, anul trecut, au urmărit să se separe de restul Spaniei, potrivit France24.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe