Secretul antic al frumusetii feminine

Femeile din China antică trebuiau să acorde atenţie şi frumuseţii exterioare, dar aceasta este trecătoare. Mult mai important era accentul pus pe frumuseţea interioară.
Femeile din China antică trebuiau să acorde atenţie şi frumuseţii exterioare, dar aceasta este trecătoare. Mult mai important era accentul pus pe frumuseţea interioară. (Cuiying Zhang)

In societatea moderna, daca se vorbeste despre frumusete, aceasta se asociaza in principal cu femei zvelte, cu o silueta frumoasa. In acelasi timp, se limiteaza la aspectele superficiale ale frumusetii feminine, fara sa acorde atentie faptului ca adevarata frumusete este emanata de un suflet frumos.

Faimosul scriitor chinez, Cai Yun (anii 132 - 192 ), scria despre educatia fiicei sale in tratatul "Lectii pentru Femei", ca nu da importanta faptului ca fiica sa se imbraca elegant sau ca folosea produse cosmetice. In realitate, el era de parere ca pentru a iesi in societate, este de ajuns ca femeile sa se machieze discret si sa isi curete si ingrijeasca parul.

In acelasi timp, Cai Yun a subliniat ca aspectul cel mai important este cultivarea frumusetii interioare - mult mai importanta decat impodobirea exteriorului. In "Lectii pentru femei" Cai Yun scrie: "Frumoase trebuie sa fie nu numai capul si fata, ci si inima. Daca nu te speli pe fata, ea devine murdara. Daca nu-ti vei cultiva bunatatea, gandurile rele isi vor croi drum in inima ta. Toata lumea stie cum sa se machieze, dar nu toti stiu cum sa-si cultive bunatatea".

"De aceea, atunci cand te uiti in oglinda, eu cred ca inima ta este pura. Cand te parfumezi, eu cred ca in inima ta este pace si liniste. Cand te machiezi, eu gandesc ca spiritul tau este curat. Atunci cand iti speli capul, eu cred, ca mintea ta este calma. Cand te piepteni, gandesc ca ratiunea ta este vigilenta. Atunci cand iti impletesti cosita, eu cred ca firea ta este corecta si eleganta, asemenea coafurii. Atunci cand iti aranjezi parul, eu cred ca inima ta este adusa in ordine".

Bunavointa si bunul gust faceau parte din frumusetea feminina. Inca pe timpul dinastiei Zhou (1050 - 256 i.e.n.), in societatea chineza, se considera ca o femeie ar trebui sa posede patru virtuti: decenta in comportament, in vorbire, in relatii si la locul de munca. Aceste patru virtuti erau considerate trasaturile unei femei exceptionale din acea vreme.

Mai departe in aceasta carte se explica: "O femeie nu ar trebui sa aiba talente remarcabile, vorbele ei nu trebuie neaparat sa fie educative sau aprinse. Naturii feminine nu ii sunt neaparat caracteristice chipul frumos si silueta perfecta, dar munca femeilor trebuie sa fie eficienta si iscusita".

”Sa pastreze cu grija castitatea, sa fie amabila in comportament; in maniere sa manifeste modestie, sa cantareasca fiecare cuvant inainte sa-l spuna, sa evite vulgaritatea, sa nu inceapa o conversatie din simpla dorinta de a vorbi si sa nu vorbeasca mult obosind interlocutorul – astea sunt virtutile unei femei".

"Sa nu ia parte la raspandirea zvonurilor si sa rada fara sens, sa respecte curatenia si ordinea - criteriile pentru o femeie de inalta virtute. Nici o femeie nu ar trebui sa se lipseasca de aceste virtuti".

Secretul frumusetii consta in echilibru

In cultura chineza, familia reprezinta pilonul de baza al societatii, deoarece ea educa valorile sacre care stau la baza unei comunitati sociale armonioase, pastrand starea de echilibru si justitie in cosmos.

Bazele moralitatii traditionale chineze in familie isi au radacinile in confucianism. Poporul credea ca mariajul este o combinatie de moralitate si responsabilitate si are la baza valori precum demnitatea, responsabilitatea, empatia si dragostea.

In aceasta unire sotia are o sarcina importanta: sa fie respectuoasa, gingasa, placuta si binevoitoare.

Istoricul dinastiei estice Han, Peng Zhao (202 i.e.n. - 220 e.n.) a inregistrat cunostintele si experienta sa in prima carte despre principiile feminine, "Nutze" (tradus ca "Principiile feminine"). In aceasta carte, el explica faptul ca caracterele Yin si Yang sunt distincte, comportamentul barbatului si femeii trebuie sa difere. Yang (masculin) intruchipeaza puterea si dreptatea, Yin (feminin) este caracterizat prin rafinament si bunavointa. Astfel, poate fi admirata puterea si nobletea barbatilor, in timp ce frumusetea feminina este exprimata prin blandete si delicatete.

In filozofia orientala, Yin si Yang sunt componentele inceputului natural al Universului nostru. Astfel, Cerul si Pamantul, Soarele si Luna, lumina si intunericul, barbatul si femeia trebuie sa indeplineasca misiuni egale, pentru a trai in armonie cu inceputul universal.

Nestemata feminitatii

Dupa canoanele chineze antice, imaginea femeii moderne este in contradictie cu calitatile feminine stravechi, deoarece natura feminina primordiala ramane in umbra. Iesind din traditii, se pare ca astazi, Yin si Yang sunt inversate, barbatii afiseaza frecvent un comportament feminin, in timp ce femeile au un caracter cu trasaturi masculine.

In timpul perioadei de inflorire a Chinei antice, femeile nu erau supuse sau subordonate. Pentru ele era clar ca manifestarea rigiditatii nu insemna manifestarea puterii. O femeie trebuie sa fie inteleapta ca sa fie puternica. Pentru a mentine un echilibru in familie si in societate, trebuie sa fii ingaduitoare, sa actioneze binevoitor si gratios.

In China antica, femeile erau respectate in cazul in care erau politicoase si modeste, adica atunci cand corespundeau acestei legi universale.

Incepand cu momentul cand femeia a dorit sa devina "puternica", partea sa pozitiva a inceput sa sufere, si capacitatea de a fi sprijin pentru familie a inceput sa se diminueze. In acelasi timp, au inceput tot mai mult sa se manifeste trasaturile negative. De exemplu, cand sotia pierde caracterul Yin si dezvolta calitatea Yang - in familie nu poate exista armonie.

Femeia al carui caracter este predominat de energia Yang, intampina dificultati in relatiile cu barbatii, deoarece doua personalitati Yang impreuna duc la certuri. Un vechi proverb spune: "unde doi tigri se lupta, acolo apar victime". Cand diferentele prestabilite intre barbat si femeie se altereaza, o familie se poate destrama si buna intelegere intre parteneri poate disparea.

Numai in cazul in care fiecare isi pastreaza caracteristicile tipului sau, este posibila atingerea unui echilibru armonios, iar familia si societatea vor fi in armonie naturala.