Se mai împute niţel. Turcia se alătură Rusiei şi lichidează bonuri americane de Trezorerie

Preşedintele rus Vladimir Putin (st) participă la o conferinţă de presă împreună cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan în Ankara, Turcia, 11 decembrie 2017.
Preşedintele rus Vladimir Putin (st) participă la o conferinţă de presă împreună cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan în Ankara, Turcia, 11 decembrie 2017. (Getty Images)

Luna trecută, când a devenit evident că Rusia a lichidat o mare parte din bonurile americane de Trezorerie în doar două luni, analiştii şi-au pus întrebarea dacă nu cumva – în condiţiile în care au fost lansate contracte future pentru petrol denominate în yuani şi în contextul aplicării de sancţiuni americane suplimentare împotriva Rusiei – a fost vorba de o repetiţie generală coordonată cu atenţie [de Moscova] împreună cu Beijingul pentru a testa pe teren ce anume se va întâmpla dacă/sau când China va începe şi ea să îşi lichideze propriile bonuri americane de Trezorerie.

Dar se pare că nu despre China ar fi fost vorba. Conform Zerohedge Ankara, care are mai multe dispute nerezolvate cu SUA, pare să fie pregătită să urmeze calea preşedintelui rus Vladimir Putin “cu privire la diversificarea şi îndepărtarea de dolar” şi potrivit raportului din luna iunie al Treasury Internaţional Capital, Turcia a ieşit complet de pe lista deţinătorilor majori de bonuri americane de Trezorerie. Un stat trebuie să deţină astfel de bonuri în valoare de minim 30 miliarde de dolari pentru a fi considerat un “deţinător major”.

Conform Trezoreriei americane, numărul bonurilor şi certificatelor de trezorerie deţinute de Turcia a scăzut cu 52% de la sfârşitul anului 2017, ajungând la 28,8 miliarde de dolari în iunie 2018 de la 32,6 miliarde de dolari în mai 2018 şi 61,2 miliarde de dolari în noiembrie 2016.

De asemenea, volumul bonurilor de Trezorerie americane deţinut de Rusia rămâne în continuare la cel mai scăzut nivel din ultimii 11 ani, având o valoare de 14,9 miliarde de dolari.

Vânzarea bonurilor de Trezoreriei a început cu mult timp înainte ca deteriorarea semnificativă a relaţiilor Statelor Unite cu Turcia şi Rusia să rezulte în noi seturi de sancţiuni şi tarife americane aplicate împotriva celor două naţiuni. În urmă cu câteva zile, administraţia preşedintelui american Donald Trump a impus noi sancţiuni împotriva Rusiei ca răspuns la presupusa implicare a acesteia în otrăvirea unui fost spion rus şi a fiicei sale cu un agent chimic în Marea Britanie.

Departamentul de Stat al SUA a precizat că noile sancţiuni urmează să intre în vigoare aproximativ în 22 august, însă nu a detaliat ce prevăd acestea. Potrivit unor rapoarte media separate, sancţiunile vor veni în două tranşe: prima tranşă va interzice licenţele de export către Rusia pentru produse sensibile vizând securitatea naţională; a doua tranşă ar putea reduce relaţiile diplomatice, ar putea suspenda capabilitatea celei mai mari companii aeriene ruseşti Aeroflot de a opera zboruri către SUA şi ar putea suspenda aproape toate exporturile şi importurile.

Între timp, Turcia a continuat să vândă bonuri de Trezorerie în lunile iulie şi august, în condiţiile în care relaţiile cu Washingtonul s-au deteriorat şi mai mult după ce Trump a dublat săptămâna trecută tarifele impuse asupra importurilor turceşti de oţel şi aluminiu, pentru a presa Ankara să îl elibereze pe pastorul american Andrew Brunson. La rândul său, Turcia a anunţat noi tarife la unele produse americane precum automobile, iar preşedintele Recep Tayyip Erdogan a făcut apel la boicotarea iphone-urilor şi altor produse electronice americane.

În condiţiile întăririi axei anti-SUA – când Rusia şi, acum, Turcia au decis să renunţe la bonurile americane de Trezorerie – întrebarea pe care şi-o pun analiştii este: când şi în ce condiţiile se va alătura China – sau/şi alte state – procesului de vânzare a datoriei guvernamentale americane?

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe