Scandal de corupţie zguduie Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Dictatorul Ilham Aliyev, implicat

Dezvăluirile privind plăţile efectuate de Azerbaidjan câtorva foşti membri ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei ar putea zgudui organismul care ar trebui să stabilească standardele Europei pentru probitatea democratică, potrivit unui articol publicat de The Guardian.
Bancnote de 50 şi 100 de dolari
Bancnote de 50 şi 100 de dolari (Getty Images)

Detaliile privind plăţile respective au fost făcute publice în condiţiile în care un panel independent a început audieri confidenţiale privind presupusele acte de corupţie în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) în Strasbourg. APCE este unul dintre cele mai vechi organisme pentru drepturile omului din lume.

Investigaţia asupra practicilor lipsite de etică a fost lansată în luna iulie, după ce procurorii italieni l-au acuzat pe Luca Volonte, fostul preşedinte italian al grupului de centru-dreapta din APCE, că a primit câteva milioane de euro în numerar din partea Azerbaidjanului în schimbul susţinerii guvernului acestuia, care a fost intens criticat de subminarea alegerilor şi aruncarea în închisoare a jurnaliştilor şi opozanţilor.

Azerbaidjanul, membru al Consiliului Europei începând cu 2001, a fost acuzat de utilizarea “diplomaţiei caviarului”, folosind cash şi cadouri pentru a cumpăra influenţă. Aceste acuzaţii au fost pentru prima dată detaliată de think tank-ul European Stability Iniţiative (ESI) în 2012. În mod notabil, Consiliul a respins un raport critic asupra deţinuţilor politic din Azerbaidjan în 2013.

Gerald Knaus, directorul ESI, a declarat că au trecut ani de zile pentru a fi generată o reacţie de cazul lui Volonte: “Codul de conduită al APCE este mai relaxat decât cel al FIFA”, a declarat el pentru Le Monde, care a făcut parte dintr-un grup de publicaţii ce au colaborat la cele mai recente dezvăluiri privind banii azerilor.

Documentele bancare arată că Azerbaidjanul a scos aproximativ 2,9 miliarde de dolari (aproximativ 2,5 miliarde de euro) din ţară printr-o reţea de companii britanice secrete pentru a plăti susţinători, lobbyişti şi politicieni din Europa, pentru a cumpăra produse şi servicii de lux şi pentru a spăla bani pentru elita azeră.

Pieter Omtzigt, un europarlamentar olandez de centru-dreapta care a condus apelurile ca APCE să lanseze o investigaţie la începutul acestui an, a declarat că organismul face în sfârşit ceva “serios şi credibil” pentru a rezolva situaţia. Dar, cazul Volonte a dezvăluit o problemă “sistemică” în cadrul APCE, care a fost creat după cel de-al Doilea Război Mondial pentru a proteja democraţia şi drepturile omului.

Danske Bank, instituţie financiară din Danemarca, a declarat că au avut loc “spălări de bani şi alte practici ilegale”. Banca a observat pentru prima dată plăţi nelegitime în 2014. Agenţia estonă de reglementare financiară a precizat că sistemele proiectate pentru a opri spălările de bani la filiala Danske Bank din Estonia au eşuat.

Schema a fost numită “Laundromatul Azer”. Date bancare confidenţiale au fost divulgate publicaţiei daneze Berlingske şi distribuite către OCCRP (Proiectul pentru Raportarea Crimei Organizate şi a Corupţiei), publicaţiei The Guardian şi altor parteneri media. Datele acoperă o perioadă de 30 de luni şi ar putea fi vorba doar de vârful icebergului.