Savonea continuă războiul cu Iohannis: Replică de o duritate fără precedent pentru şeful statului

Lia Savonea
Lia Savonea

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii îi transmite lui Klaus Iohannis că "nu acceptă ordine de la nicio altă putere în stat, cu atât mai mult de la un preşedinte aflat în campanie, care doreşte să atragă justiţia în bătălia politică."

Replica Secţiei vine pe fundalul unui război mediatic cu preşedintele. Mai exact, şeful statului a fost acuzat ieri într-un comunicat de presă dat publicităţii de Lia Savonea în numele Secţiei pentru judecători a CSM de un vădit atac la adresa independenţei şi prestigiului justiţiei cu ocazia respingerii candidaturii Danei Gîrbovan pentru Ministerul Justiţiei. În aceste condiţii, Iohannis a atras atenţia că el a respins candidatura cetăţeanului Dana Gîrbovan la Ministerul Justiţiei, nu a judecătoarei Gîrbovan (de altfel Gîrbovan demisionase din magistratură la momentul respingerii) iar orice altă perspectivă înseamnă că fie propunerea transmisă de premier pentru funcţia de ministru al Justiţiei era în contradicţie flagrantă cu Legea fundamentală, fie magistratul nominalizat, prin acceptarea acestei propuneri, ar fi fost în dezacord cu propriul său statut profesional.

Iohannis a mai subliniat ieri în poziţia sa că ar fi fost indicat ca, înainte de a transmite comunicatul de presă, semnatarii din CSM să fi parcurs recomandările Comisiei de la Veneţia, potrivit cărora judecătorul trebuie să demisioneze înainte de a concura pentru o funcţie politică, deoarece, chiar dacă nu este desemnat, acesta va fi identificat cu o anumită tendinţă politică, în detrimentul independenţei. Comisia de la Veneţia consideră, totodată, că judecătorii nu ar trebui să se pună într-o poziţie în care independenţa sau imparţialitatea lor ar putea fi periclitate.

Nemulţumiţi de lecţia de drept predată de Iohannis, astăzi reprezentanţii Secţiei pentru Judecători din CSM vin să îi spună preşedintelui că în opinia lor, reglementarea incompatibilităţii dintre funcţia de judecător şi cea de ministru al justiţiei ţine de opţiunea legiuitorului naţional, nu de standarde fixate de Comisia de la Veneţia şi că ”transmiterea de către Preşedintele României Klaus Iohannis, în termeni categorici, a unor directive către Secţia pentru judecători, despre cum trebuie să interpreteze şi să aplice normele privind statutul judecătorilor este inacceptabilă”.

Redăm comunicatul Secţiei pentru Judecători a CSM:

"Pentru corecta informare a opiniei publice, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii formulează următoarele precizări în vederea lămurii problemei incompatibilităţii cu funcţia de judecător şi a momentului în care aceasta apare.

Recomandările Comisiei de la Veneţia, la care face trimitere Preşedintele Klaus Iohannis, se referă la legislaţia statului Kyrgyzstan care reglementa candidatura unui magistrat într-o funcţie politică electivă, ce presupune ca judecătorul să îşi facă campanie electorală.

Mai mult, în textul legislativ analizat de Comisia de la Veneţia, se prevede că judecătorul este numit din nou în funcţie după ce starea de incompatibilitate dispare, fără ca acest fapt să afecteze independenţa sa ulterioară.

Dacă depăşim standardele din Kyrgyzstan şi ne raportăm la cele ale statelor Uniunii Europene, se constată că sunt state membre ce permit, în mod explicit, cumulul funcţiei de judecător cu cea de ministru, prin derogare de la regimul incompatibilităţilor. Raţiunea acestei derogări porneşte de la nevoia de a asigura bunul mers al justiţiei, prin folosirea experienţei deosebite a magistraţilor, ce cunosc, în mod direct, realist şi profund, problemele sistemului.

Spre exemplu, ministrul justiţiei din Portugalia este, în prezent, un magistrat de carieră. La scurt timp după ce a fost numită în funcţia de ministru al justiţiei, aceasta a fost numită judecător la curtea supremă din Portugalia, urmând a funcţiona la această instanţă după expirarea mandatului.

Reglementări sau situaţii similare se regăsesc în Spania şi Italia, unde judecătorii sau procurorii ce ocupă funcţia de ministru al justiţiei sunt suspendaţi din magistratură pe această perioadă.

Ca atare, reglementarea incompatibilităţii dintre funcţia de judecător şi cea de ministru al justiţiei ţine de opţiunea legiuitorului naţional, nu de standarde fixate de Comisia de la Veneţia.

În ceea ce priveşte legislaţia română, prin Decizia nr. 45/2018, Curtea Constituţională a arătat că funcţia de judecător sau procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie de demnitate publică, iar această incompatibilitate subzistă chiar în ipoteza suspendării din funcţie a acestuia.

Niciun considerent din decizia Curţii Constituţionale, însă, nu poate conduce la concluzia că acceptarea, de către un judecător, să fie propus pentru numirea în funcţia de ministru al justiţiei implică, de plano, o activitate cu caracter politic. O astfel de concluzie poate fi trasă doar în cazul interpretării deciziei Curţii Constituţionale într-o modalitate distorsionată şi contrară raţionamentului juridic cuprins în considerentele acesteia.

În ceea ce priveşte incompatibilitatea propriu-zisă, aceasta apare doar în momentul în care două funcţii sunt deţinute simultan, ceea ce nu este cazul în momentul acceptării unei propuneri de numire în funcţie.

Analiza textelor legale şi interpretarea lor, în litera şi spiritul acestor prevederi, pe lângă serioase cunoştinţe juridice, implică rigoare şi interpretarea acestora în concordanţă cu scopul pentru care au fost edictate. Atunci când se pune în discuţie, în mod concret, statutul unui judecător, această analiză trebuie efectuată total independent, fără interese politice sau de altă natură.

Din acest motiv, toate chestiunile ce privesc statutul judecătorilor, inclusiv regimul incompatibilităţilor, sunt de competenţa exclusivă a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, şi nu a Preşedintelui României.

Transmiterea de către Preşedintele României Klaus Iohannis, în termeni categorici, a unor directive către Secţia pentru judecători, despre cum trebuie să interpreteze şi să aplice normele privind statutul judecătorilor este inacceptabilă.

Secţia pentru judecători nu acceptă ordine de la nicio altă putere în stat, cu atât mai mult de la un preşedinte aflat în campanie, care doreşte să atragă justiţia în bătălia politică.

Asigurăm cetăţenii României că Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii va face tot ceea ce este necesar pentru a apăra independenţa puterii judecătoreşti de orice fel de presiuni şi imixtiuni, indiferent de persoana care le exercită.

De asemenea, date fiind prerogativele conferite constituţional, Secţia pentru judecători va acţiona, ferm şi fără nicio ezitare, pentru a nu permite ca justiţia să fie folosită în confruntarea electorală, sprijinind, în schimb, toate acţiunile ce au ca scop creşterea calităţii actului de justiţie şi a independenţei acestuia, în interesul milioanelor de cetăţeni, beneficiari ai actului de justiţie".

Reamintim că joi Secţia pentru Judecători a CSM a condamnat printr-un comunicat de presă declaraţiile făcute de preşedintele Iohannis cu ocazia respingerii nominalizării Danei Gîrbovan la şefia Ministerului Justiţiei. Potrivit Secţiei, afirmaţiile preşedintelui României la adresa Danei Gîrbovan reprezintă un vădit atac la adresa independenţei şi prestigiului justiţiei.

Nu în ultimul rând, Secţia pentru judecători a CSM, instituţie condusă de Lia Savonea - judecătoare despre care presa a scris în repetate rânduri că este în siajul PSD - transmite că programul propus de Gîrbovan pentru Ministerul Justiţiei ar fi contribuit la îmbunătăţirea condiţiilor din justiţie şi încearcă să acrediteze ideea că respingerea candidatei susţinute de PSD arată că disputele politice au fost considerate mai importante decât dezvoltarea unui sistem de justiţie mai bun în folosul cetăţeanului.

Trebuie precizat că trei judecători CSM s-au disociat de acest comunicat. Potrivit G4Media, cei trei judecători care nu sunt de acord cu poziţionarea exprimată în comunicatul făcut public de Lia Savonea sunt Andreea Chis, Mihai Bălan şi Bogdan Mateescu.

Din argumentele celor trei, rezultă că Andreea Chis crede că un astfel de comunicat poate plasa CSM în contextul campaniei pentru prezidenţiale, judecătorul Mihai Bălan opinează că procedura de numire a ministrului este eminamente politică şi nu are legătură cu independenţa justiţiei, în timp ce judecătorul Bogdan Mateescu susţine că arhitectura constituţională nu permite unui judecător în funcţie să fie nominalizat ministru.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne