Sancţiunile aplicate Rusiei pot deveni legislaţie la Washington

Clădirea Capitolului, Washington DC, 29 septembrie 2013
Clădirea Capitolului, Washington DC, 29 septembrie 2013 (Win McNamee / Getty Images)

Congresul american ar putea încorpora sancţiunile aplicate Rusiei într-o nouă legislaţie, mărindu-le impactul şi prelungindu-le nedeterminat durata, relatează Moscow Times.

Comitetul de Relaţii Externe al Congresului a aprobat luna trecută în unanimitate o astfel de propunere legislativă, iar analiştii avertizează că măsura ar putea fi legiferată dacă partidul Republican va câştiga majoritatea în Senat la alegerile de săptămâna viitoare, sau dacă situaţia din Ucraina se deteriorează.

Avocaţi, importanţi oameni de afaceri şi directori de companii din Statele Unite au comparat aceste măsuri cu amendamentul Jackson-Vanik, un set de bariere comerciale impuse de Statele Unite împotriva Uniunii Sovietice în 1974, în urma restricţiilor aplicate de Moscova evreilor care voiau să emigreze în Israel. Amendamentul a fost retras abia în 2012, la două decenii după ce sancţiunile sovietice au fost anulate de căderea comunismului.

”O lege precum aceasta este inflexibilă şi rezistă în timp”, a declarat Alexis Rodzianko, preşedintele Camerei americane de Comerţ. ”Va fi precum Jackson-Vanik”.

Sancţiuni vechi de decenii

Cele trei runde de sancţiuni impuse de Statele Unite asupra Moscovei din cauza anexării militare a peninsulei ucrainene Crimeea şi a sprijinului acordat forţelor pro-ruse din estul Ucrainei au fost implementate prin ordinul executiv al preşedintelui american, Barack Obama, făcându-le uşor de retras.

Dar dacă sancţiunile sunt aprobate de senatorii Statelor Unite, retragerea lor va necesita adoptarea unei legi – ceva greu de făcut de vreme ce necesită o voinţă politică semnificativă.

”Când Jackson-Vanik a fost aprobată părea să fie o reafirmare morală a sprijinului oferit oamenilor care îndurau o represiune fără scuze", a declarat Bernie Sucher, un investitor american în Rusia, membru al consiliului de administraţie al firmei de brokeraj Aton din Moscova.

”Cred că le-a luat Statelor Unite aproape un sfert de secol pentru a respinge Jackson-Vanik, iar când nevoia pentru această lege trecuse definitiv, ambele state (SUA şi Rusia - n.r.) au îngreunat relaţiile bilaterale şi au distorsionat moştenirea legii”.

S-au făcut, de asemenea, comparaţii între legiferarea sancţiunilor aplicate Rusiei şi embargoul comercial aplicat Cubei de Statele Unite, care a rezistat încă din 1960.

Joaca de-a politica

Sancţiunile americane şi cele europene implementate în acest an au reuşit să blocheze accesul companiilor ruseşti pe pieţele de capital internaţionale, îngheţând activele oficialilor de vârf ai Kremlinului şi reducând transferul de tehnologie din industria energetică.

Extinderea pentru o perioadă nedeterminată a sancţiunilor va mări impactul asupra economiei ruse, va afecta negativ eforturile ţării de a menţine stabilă producţia de ţiţei şi va izola şi mai mult Kremlinul de comunitatea internaţională.

Legea Sprijinirii Libertăţii Ucrainei, aprobată de Comitetul Relaţiilor Externe pe 18 septembrie, a impus sancţiuni asupra sectoarelor de energie, apărare şi financiar al Rusiei şi a aprobat sporirea asistenţei militare destinate Ucrainei. Actul a fost sponsorizat de senatorul democrat Robert Menendez şi de republicanul Bob Corker.

O altă rundă de sancţiuni a fost aplicată prin Legea de Prevenire a Agresiunii Ruse, care a fost introdusă în aprilie cu sprijinul a 20 de republicani, inclusiv Corker şi John McCain – un binecunoscut critic al preşedintelui rus Vladimir Putin. Legea nu a trecut de Comitetul pentru Relaţii Externe.

Soarta unei astfel de legislaţii va depinde, în mare parte, de evenimentele din Ucraina, care este tulburată de conflictele cu forţele pro-ruse din estul ţării. Orice amplificare a situaţiei deja tensionate din Ucraina sau orice intervenţie militară rusă semnificativă ar putea pune presiune pe Barack Obama astfel încât să acţioneze, permiţându-le oponenţilor săi să se folosească de legislaţia privind sancţiunile ca de o armă împotriva acestuia.

Legislaţia pare probabilă

Sondajele arată că republicanii au o şansă mare de a obţine controlul asupra senatului în alegerile de pe 4 noiembrie, ceea ce îl va propulsa pe Corker, un actor principal în elaborarea legislaţiei privind sancţiunile destinate Rusiei, în funcţia de preşedinte al corpului legislativ al Comitetului de Relaţii Externe.

Proiectul legislativ s-ar confrunta totuşi cu o opoziţie din partea mediului de afaceri din Statele Unite, în particular din partea sectoarelor de energie şi finanţe. Compania petrolieră majoră Exxon, care a fost forţată să înceteze un proiect comun cu gigantul petrolier Rosneft ca rezultat al sancţiunilor, a cheltuit 6 milioane de dolari în acest an făcând lobby în guvernul american privind chestiuni precum sancţiunile ruse.

Chiar dacă legislaţia este aprobată de Congres, aceasta va necesita semnătura lui Obama pentru a o transforma în lege. În timp ce Obama are drept de veto, se crede că acesta nu este pregătit să ia o astfel de decizie.

În decembrie 2012, Obama a semnat retragerea amendamentului Jackson-Vanik în acelaşi timp cu implementarea Legii Magnitsky – care impune restricţii de călătorie şi îngheţarea activelor unui grup de oficiali ruşi consideraţi responsabili de moartea lui Serghei Magnitsky, un avocat care a murit în închisorile ruse în 2009.

Este improbabil ca Obama să înceapă o confruntare cu Congresul din cauza sancţiunilor ruse, a declarat Sarah Vilms, un consilier în politică publică al Squire Patton Boggs din Washington.

alte articole din secțiunea Externe