Rusia avansează legea de confiscare a activelor străine

Preşedintele rus, Vladimir Putin.
Preşedintele rus, Vladimir Putin. (Captură Foto)

Guvernul rus a depus la Parlament un proiect de lege care permite confiscarea proprietăţilor care aparţin statelor străine, declanşând temeri în privinţa unor confiscări retaliatorii dacă ţările europene vor implementa decizia luată în 2014 de Tribunalul Permanent de Arbitraj din Haga împotriva Rusiei.

Noua lege, programată să intre în vigoare în ianuarie 2016, permite tribunalelor ruseşti să limiteze imunitatea de care s-au bucurat înainte statele străine pe teritoriul Rusiei.

În luna iunie, preşedintele Vladimir Putin a cerut Rusiei să fie pregătită să implementeze măsuri reciproce după ce autorităţile din Franţa şi Belgia au confiscat pentru scurt timp proprietăţi şi au îngheţat conturi ce aparţin statului rus – după ce Moscova a refuzat să se conformeze deciziei TPA în cazul Yukos.

“Principiul reciprocităţii”

Noua lege împuterniceşte tribunalele ruseşti să confişte proprietăţi ale statelor străine pe baza “unui principiu al reciprocităţii”, conform unei copii a legii ce a fost postată miercuri pe website-ul Dumei de Stat.

Oficialii ruşi au descris legea, care are aproximativ 28 de pagini, ca pe o avertizare pentru ţările occidentale care ar putea urmări să continue confiscările de proprietăţi ruseşti ce au avut loc în acest an, susţine Moscow Times.

“Legislaţia are un caracter preventiv”, a declarat Konstantin Dobrinin, un senator în camera superioară a Parlamentului rus.

Interesele Rusiei

Putin a declarat reporterilor în 19 iunie, la o zi după confiscările de proprietăţi şi conturi ruseşti în Franţa şi Belgia, că Rusia va răspunde la acea măsură.

“Nu se poate să nu existe o reacţie. Ne vom apăra interesele”, a declarat Putin. “Am mai întâlnit situaţii similare înainte, inclusiv din partea partenerilor noştri europeni şi a unor companii europene.”

Putin a menţionat cazul companiei elveţiene Noga, care a încercat în repetate rânduri să îngheţe active de stat ruseşti în cadrul unei bătălii juridice lungi de un deceniu care a început în 1997, după ce un tribunal de arbitraj din Stockholm a dat o decizie în favoarea companiei. Rusia a reuşit să blocheze toate încercările companiei Noga.

Textul noii legi evidenţiază faptul că Moscova a observat în ultimii ani o creştere a numărului companiilor şi persoanelor care aduc ţara în faţa tribunalelor internaţionale.

“Numărul proceselor deschise împotriva Federaţiei Ruse şi a diferitelor sale reprezentanţe din ţările străine creşte în mod constant şi acordul Federaţiei Ruse pentru participarea sa la aceste cazuri nu a fost cerut [sublinierea noastră, n.r]”, conform unei anexe la textul legii.

Yukos

Acţionarii fostei companii Yukos – cel mai mare producător de petrol al Rusiei la un moment dat şi condusă de Mihail Hodorkovski – au deschis o serie de cazuri împotriva guvernului rus după ce Hodorkovski a fost arestat în 2003 şi acuzat de evaziune fiscală. Ulterior, majoritatea activelor companiei au fost naţionalizate şi transferate companiei petroliere de stat Rosneft.

În iulie 2014, Tribunalul Permanent de Arbitraj din Haga a impus Rusiei să plătească 50 miliarde de dolari acţionarilor Yukos, după ce a decis ca Moscova a forţat această companie să intre în faliment în 2006.

Rusia nu a plătit compensaţiile, a refuzat să recunoască autoritatea tribunalului şi acţionarii au depus petiţii la tribunalele locale din Europa şi SUA pentru a se confisca active, conturi bancare şi proprietăţi ce aparţin statului rus.

Obiective

Principalul obiectiv al autorităţilor franceze şi belgiene în luna iunie părea să fie confiscarea de conturi bancare ale diplomaţilor ruşi, precum şi de proprietăţi deţinute de entităţile media, inclusiv agenţia de ştiri TASS. Câtorva zeci de companii din Belgia şi Franţa li s-a cerut să declare dacă deţin active ale statului rus, a raportat presa locală la acea vreme.

În mod similar, noua lege rusă pare să permită ca proprietăţile deţinute de state străine, inclusiv de către organizaţii culturale şi media, să fie confiscate.

Totuşi, este improbabil ca firmele, chiar şi cele deţinute complet sau parţial de guverne străine, să intre în competenţa acestei legi.

Clădirile diplomatice şi ambasadele vor fi de asemenea scutite de confiscare.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe