Românii din Basarabia comemorează 67 de ani de la cel de-al doilea val de deportări sovietice

Românii din Basarabia comemorează la 6 iulie, 67 de ani de la cel de-al doilea val de deportări sovietice, aducând astfel un omagiu bătrânilor care au suferit cumplit din cauza acţiunilor regimului comunist impus de Stalin. Cu această ocazie, Tinerii Moldovei s-au adunat în faţa Monumentului Deportaţilor din faţa Gării Feroviare din Chişinău cu fotografii ale rudelor ajunse în depărtatele Siberii de Gheaţă cu trenuri infernale.

„Avem obligaţia morală de a le cinsti memoria şi a sublinia greşelile istoriei pentru a nu le mai repeta. Bunicii noştri o merită! Astăzi am comemorat victimele deportărilor staliniste şi am adus cu noi poze ale celor care au fost scoşi cu forţa din căminele lor calde şi trimişi cu trenurile morţii la muncă silnică în Siberia. Aceşti oameni constituiau elita Basarabiei în acele timpuri. NU avem dreptul să le uităm sacrificiul! Datorită lor, azi mai avem identitate românească în Republica Moldova. Doar Reunirea cu România mai poate repara din aceste greşeli ale istoriei”, se arată într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a tinerilor unionişti din Basarabia.

„Am fost represată. Aveam un an şi nouă luni, am fost ridicată cu părinţii mei, fratele de 14 ani, sora de 12 ani şi bunica de 92 ani şi ne-au dus la Răsăritul Depărtat. Ne-au dus acolo în vagoane de vite, am ajuns în septembrie şi ne-au plasat în nişte barăci, foste grajduri de cai. A doua zi i-au scos pe toţi la lucru la prelucrarea aurului. Când ne-au ridicat, mama mea nu a reuşit să ia nimic cu ea, dar acolo era gheaţă şi mama cu picioarele goale spărgea gheaţa cu piciorul şi stătea în apa rece şi spăla aurul. Iată aşa am trăit un an de zile”, ne-a mărturisit Dumbrăveanu Ludmila, o doamnă venită şi ea să-şi amintească de tragicele vremuri prin care a trecut.

Printre mulţimea de bătrâni venită la monumentul Deportaţilor în Siberia am întâlnit şi un tânăr, Nedelcu Maxim care ne-a spus că străbunelul lui a fost deputat în Primul Staf al Ţării, motiv pentru care familia lui a fost deportată în Siberia pe nedrept.

„Am venit să fiu astăzi alături de cei care au suferit în gulagurile siberiene. Rudele mamei mele au fost deportate. Poporul basarabean a trecut prin mari chinuri. Pe mama când au luat-o de acasă şi au deportat-o striga 'La revedere femeilor!' şi urlau şi cânii”, ne-a relatat Elena Comisaru, o altă doamnă prezentă la eveniment.

Domnul Vasile Busuioc a subliniat că avea 14 ani când a fost deportat în regiunea Tiumeni împreună cu mama sa şi cu un frate mai mic. Acesta îşi aminteşte cum doi ostaşi sovietici o îmbrânceau pe mama sa, iar în momentul în care a încercat s-o apere, aceştia l-au lovit. „Trebuia eu să sufăr atâta din cauza regimului stalinist?”, se întreba retoric dl Vasile, punctând că „Am fost, rămân şi am să mor român”.

„M-am născut în Siberia. Sora mea avea 2 săptămâni când a fost deportată împreună cu familia în Siberia, regiunea Kurgan, ferma Kataiski, unde am locuit 10 ani”, ne-a relatat o doamnă pe paşaportul căreia şi acum scrie că s-a născut la ferma 2 din Kurgan.

Alţi doi bătrâni care au venit la eveniment în memoria celor deportaţi de regimul stalinist, fraţii Dumitru şi Gheorghe Soltan şi-au amintit cu lacrimi în ochi despre acei ani de chin prin care au trecut. „Astăzi este o dată tragică pentru poporul basarabean care până în prezent nu este recunoscut de conducerea ţării. Eu sunt copil născut pe plaiurile Siberiei. Părinţii au fost represaţi în 1949. Este un subiect dureros”, a menţionat Gheorghe Soltan.

Fratele acestuia a ţinut să sublinieze faptul că i se pare „caraghios că, copiii şi nepoţii criminalilor care ne-au deportat acum sunt la posturi de conducere în ţară şi fac politica ţării, o bună parte dintre ei. E păcat că toată lumea vorbeşte de genocidul prin care a trecut naţiunea evreiască şi nimeni nu vorbeşte despre genocidul prin care a trecut şi încă trece părticica asta de naţiune românească aici acasă.

Poate că într-o bună zi va veni şi pedeapsa asupra criminalilor din Rusia, pentru că totul vine de la Rusia. Ei încă mai investesc poate şi miliarde în alţi trădători care sunt aici ca să le facă politica lor. Printre ei sunt celebrităţi în Parlament care strigă în gura mare ceea ce strigă şi Kremlinul”.

Dumitru Soltan a venit cu un mesaj aparte pentru cei de la guvernare şi anume cu o poezie scrisă chiar de el:

Porcăria

În zări îndepărtate pe moşie, Cu grâne nu prea săţioase

Era o mare porcărie, Şi porcii comunişti până la oase.

În lumea dobitoacelor se ştie, Au dreptul la cuvânt, la hrană

Au libertate şi democraţie, Ca în societatea umană.

Porcii grohăind în limba lor, Fără viză, fără paşapoarte

Merg în căutarea grânelor, Spre locurile mai bogate.

Au ajuns şi până la noi, Pe moşia strămoşească

Cu râtul mereu în gunoi, Cu conduita porcească.

Şi-au creat partid politic, Ideea comunistă promovând

Pe meleagul mioritic, Zi şi noapte grohăind.

Porcii cu a lor strategie, Ne sfidează permanent

Ne transformă ţara-n porcărie, Cu a lor treucă drept în Parlament.

Strămoşii noştri luptau pentru glorie, pentru ţară, Bătălia azi se dă pentru treucă parlamentară

Zimbrilor puternici care ne uniţi prin vitejie, Când ieşiţi din hibernare, să opriţi astă porcie.