România, raiul mafioţilor - Raport MONEYVAL
Captura de tigari contrafacute (JEFF PACHOUD / AFP / Getty Images)
Ultimul raport publicat marţi de MONEYVAL - Comitetul de Experţi al Consiliului Europei privind evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor şi finanţare a terorismului - arată că, deşi România şi-a îmbunătăţit cadrul legal şi capacitatea de a îngheţa şi confisca averile ilicite, autorităţile române mai au mult de lucru în ceea ce priveşte investigarea faptelor penale prin care se generează venituri ilegale.
Raportul de peste 400 de pagini publicat de MONEYVAL la Strasbourg analizează situaţia la momentul celei de-a patra vizite de evaluare efectuată de experţii europeni în România în perioada 27 mai — 1 iunie 2013. Potrivit Agerpres, din document reiese ca deşi în ţara noastră a sporit numărul de investigaţii, puneri sub acuzare şi condamnări pentru infracţiunile din sfera spălării banilor, sunt necesare "măsuri suplimentare pentru a soluţiona deficienţele structurale referitoare la procesele judiciare şi la consolidarea legii."
Conform estimărilor Comisiei Europene, proporţia economiei subterane în România anului 2011 era de 30% din PIB ceea ce corespundea unor pierderi de 40 de miliarde de euro generate prin fraude economice şi evaziune fiscală. Trei ani mai târziu, în 2013, proporţia scăzuse cu mai puţin de 2%, la 28,4%).
În anul 2012, în ţara noastră au fost înregistrate 41.820 de fraude economice faţă de 39.124 în 2011 şi 34.730 în 2008; A scăzut în schimb numărul cazurilor de evaziune fiscală, de la 29.077 în 2011 la la 25.586 în 2012. Merită notat că acest număr a fost totuşi dublu faţă de cifrele anului 2008 (12.579 de cazuri de evaziune).
Statisticile spun că numărul persoanelor puse sub acuzare pentru evaziune fiscală în 2012 a sporit cu peste 50% comparativ cu 2007, ajungând la 1.620. ''Pericolul este agravat de faptul că România este plasată la graniţa estică a Uniunii Europene şi are o lungă frontieră terestră, fluvială şi maritimă cu trei ţări care nu sunt membre ale UE, dar şi unul dintre cele mai mari porturi europene'', menţionează raportul citat.
Experţii europeni mai explică faptul că diferenţele mari de preţuri între ţările membre UE şi cele din afara Uniunii pentru produsele supuse accizelor a făcut foarte profitabilă contrabanda cu astfel de bunuri. În fiecare an România pierde circa 400 de milioane de euro numai din contrabanda cu ţigări.
Se mai remarcă şi o creştere semnificativă a numărului actelor de corupţie, raportul MONEYVAL înregistrând 6.390 de cazuri în 2012, faţă de 6.136 de cazuri în 2011 şi 4.891 în 2008. Conform aceluiaşi raport, numărul persoanelor acuzate de acte de corupţie în 2012 a fost de 926, în timp ce numărul persoanelor acuzate de activităţi de criminalitate organizată a fost de 3.906.
O altă ameninţare semnificativă pentru România o constituie averile ilegale străine aduse în ţară pentru a fi 'spălate'.
Poziţia strategică la graniţa estică a UE precum şi faptul că este parte a rutei balcanice şi a celei euro-asiatice fac din România o ţară atractivă pentru bandele de criminalitate organizată şi pentru evazioniştii fiscali. Informaţiile disponibile arată că membri ai grupurilor organizate din foste republici sovietice şi din Italia investesc în active din România
Riscul legat de averile ilegale străine este determinat inclusiv de faptul că România are o valoare ridicată de active bancare ale filialelor şi subsidiarelor străine, mai indică raportul MONEYVAL.
Experţii MONEYVAL şi-au exprimat, de asemenea, o serie de îngrijorări cu privire la eficienţa şi consistenţa combaterii spălării banilor şi contracarării finanţării terorismului, precum şi la aplicarea sancţiunilor pentru nerespectarea cerinţelor specifice de către autorităţile de supraveghere abilitate, opinând că este nevoie de eforturi suplimentare pentru a garanta că mecanismul de coordonare naţional în vigoare revizuieşte periodic sistemul românesc de combatere a spălării banilor şi de contracarare a finanţării terorismului.
''Cooperarea oficială şi informală din partea autorităţilor abilitate pare să se desfăşoare într-o manieră eficientă, dar rămân de soluţionat o serie de deficienţe referitoare la cadrul juridic pentru cooperare internaţională între autorităţile de supraveghere româneşti şi cele similare din alte ţări'', mai menţionează raportul citat de Agerpres.
