Rogozin: Moldova trebuie să renunţe la Transnistria dacă vrea unire cu România
Se pare că liderii de la Moscova sunt ţinuţi la curent cu tot ce se întâmplă în Moldova, dacă pun în calcul o posibilă unire între cele două maluri ale Prutului nu şi fără condiţii însă.
Protestari unionişti în aşteptarea lui Dmitri Rogozin la aeroportul din Chişinău (Epoch Times România)
Aflat într-o vizită de două zile la Chişinău, vicepremierul de la Kremlin, Dmitri Rogozin a dat de înţeles că Moscova ar accepta ideea unirii dintre România şi Basarabia, însă cu condiţia renunţării la Transnistria. Rogozin mai consideră că orice acţiuni întreprinse de moldoveni în direcţia unirii sunt urmate de ameninţări de încălcare a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi vor avea drept consecinţă pierderea Transnistriei.
De vizita lui Dmitri Rogozin în Moldova a profitat şi liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk care a lansat acuzaţii dure la adresa României, afirmând că ar fi declarat un „război-hibrid” împotriva autoproclamatei republici moldoveneşti nistrene, relatează protv.md.
„Un fapt este de necontestat chiar şi de cei mai înverşunaţi susţinători ai unirii cu România: dacă Moldova face un pas în direcţia României, Transnistria se va desprinde singură în urma acestui viraj brusc”, a declarat Rogozin, emisarul preşedintelui rus pentru Transnistria, într-un interviu pentru ziarul Kommersant după vizita sa de două zile în Republica Moldova.
În cazul în care basarabenii români chiar îşi doresc unirea cu Ţara mamă „este mai bine ca Transnistria să fie lăsată în mod amiabil să plece”, a menţionat Rogozin.
Totodată, politicianul rus consideră că reluarea negocierilor cu privire la statutul Transnistriei este imposibil în prezent, întrucât niciuna dintre părţi nu este pregătită pentru aceasta. „Am fost foarte aproape de rezolvarea acestei probleme, dar apoi cineva s-a speriat şi situaţia a revenit în punctul de plecare", a punctat Rogozin, făcând referire la aşa-numitul "plan Kozak", pe care preşedintele de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a refuzat să-l semneze în noiembrie 2003.
În opinia vicepremierului rus, relaţiile dintre cele două maluri ale Nistrului trebuie să fie firesc reglementate „pentru ca oamenii să simtă un beneficiu în urma apropierii. Dar atunci când nu există nimic şi noi începem să vorbim despre viitorul statut al Transnistriei în cadrul statului moldovean, toate acestea par nişte discuţii ale unor impotenţi despre Kamasutra", a afirmat ironic vicepremierul rus.
Potrivit sursei citate, adjunctul şefului Administraţiei Prezidenţiale ruse de atunci, Dmitri Kozak, a propus Chişinăului la 17 noiembrie 2003 semnarea unui Memorandum pentru soluţionarea conflictului transnistrean. Documentul prevedea federalizarea Republicii Moldova, cu medierea activă a Rusiei, în timp ce Transnistria şi Găgăuzia urmau să obţină un statut special care le-ar fi permis să blocheze proiectele de legi considerate dezavantajoase lor, iar trupele ruseşti ar fi staţionat în stânga Nistrului încă 20 de ani.
