Revoltă printre procurori. Declaraţiile lui Lăzăroiu, dezonorante. Atacurile politicienilor, inadmisibile

Justiţia
Justiţia (Shutterstock)

Asociaţia ”Mişcarea pentru apărarea statutului procurorilor” (AMASP) critică afirmaţiile fostului judecător Petre Lăzăroiu care, în contextul deciziei CCR privind completurile de trei judecători de la Înalta Curte, a susţinut că Liviu Dragnea a fost condamnat politic. Potrivit AMASP, această declaraţie nu doar că este "dezonorantă" ci în plus ridică un semn de întrebare "cu privire la modul în care şi-a exercitat mandatul cu imparţialitate şi independenţă".

"Decizia CCR nu poate constitui o justificare pentru afirmaţii publice de tipul ”oameni nevinovaţi au fost aruncaţi în puşcărie”, ”dorim eliberarea lui...”, ”au distrus destine”, ”s-a urmărit dispariţia lui de pe scena politică” întrucât venise "cu alte chestiuni noi, mai naţionaliste, mai de altă natură". AMASP consideră dezonorantă folosirea de către Petre Lăzăroiu, fost judecător CCR vreme de 10 ani într-un mandat constituţional de 9 ani, a pretextului deciziei amintite pentru a afirma că o anumită persoană publică este victima unei condamnări politice, lăsând astfel să planeze un semn de întrebare cu privire la modul în care şi-a exercitat mandatul cu imparţialitate şi independenţă", scriu reprezentanţii procurorilor într-o luare de poziţie publicată pe Facebook.

De asemenea, AMASP critică şi declaraţiile unor lideri PSD care s-au folosit de decizia CCR pentru a ataca Justiţia şi a cere eliberarea lui Liviu Dragnea.

"Atacurile şi insinuările proferate, cu rea-credinţă, de reprezentanţii formaţiunilor politice, la adresa judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sunt inadmisibile într-o societate democratică şi reprezintă o încălcare flagrantă a independenţei justiţiei şi a respectului datorat autorităţii pe care judecătorii instanţei supreme o reprezintă. Solicităm pe această cale respectarea principiului cooperării loiale între puterile statului şi luarea unei poziţii oficiale de către Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la toate declaraţiile publice care pun la îndoială profesionalismul judecătorilor ÎCCJ şi caracterul legal şi riguros al soluţiilor definitive pronunţate de aceştia", adaugă procurorii în condiţiile în care politicieni precum Mihai Fifor, Cătălin Rădulescu etc. au pledat pentru eliberarea lui Dragnea şi au criticat Justiţia.

Cât despre controversata decizie a CCR în sine, procurorii atrag atenţia că aceasta nu pune (sau nu ar trebui să pună) sub nicio formă în discuţie hotărârile definitive pronunţate deja ci ar trebui să aibă efect doar pentru viitor.

"Decizia CCR din data de 4 iulie 2019 vizează aspecte procedurale privind organizarea completurilor pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 78/2000. Aşteptăm cu interes motivarea deciziei pentru a înţelege cum CCR consideră că un text nu este căzut în desuetudine, că el vizează şi judecătorii ÎCCJ, că un judecător este specializat când soluţionează apelul, nu însă şi atunci când soluţionează fondul. E de amintit că decizia CCR nu pune în discuţie, sub nicio formă, hotărârile definitive pronunţate de instanţa supremă şi cu atât mai puţin vreun aspect care ţine de fondul cauzelor soluţionate de aceasta. Deciziile Curţii Constituţionale au efect doar pentru viitor, iar securitatea raporturilor juridice este încă un principiu fundamental de drept care trebuie respectat; instanţa de contencios constituţional nu reprezintă o instanţă de control judiciar astfel încât să evalueze existenţa vreunei infracţiuni sau să tranşeze vinovăţii", scriu procurorii.

Reamintim că judecătorii CCR au decis miercuri cu 5 la 4 să admită sesizarea făcută de Florin Iordache privind constituirea ilegală a completurilor de trei judecători în cazurile de corupţie. Această decizie a fost luată, deşi legea 304/2004 privind organizarea judiciară NU prevede vreo obligaţie pentru CCR să constituie completuri de trei judecători specializaţi în corupţie.

Concret, învestirea de drept a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu competenţa de a soluţiona în primă instanţă cauze de corupţie este susţinută şi de dispoziţiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, care prevăd o facultate, iar nu o obligaţie a Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a constitui completele specializate.

De altfel, în România nici nu există o astfel de specializare în corupţie şi se porneşte de la premiza că magistraţii care ajung la Înalta Curte - cel mai înalt for judecătoresc - sunt oameni cu experienţa necesară pentru a judeca tot felul de procese. De altfel, dintre toate ţările UE doar Austria are completuri specializate pe corupţie.

Decizia CCR a stârnit aşadar numeroase controverse şi critici, Opoziţia acuzând de-a dreptul că "PSD a reuşit prin politrucii pe care i-a instalat la Curtea Constituţională să obţină compromiterea acestei instituţii fundamentale în orice democraţie". Hotărârea CCR-ului vine în urma unei sesizări depuse de Florin Iordache în interesul lui Liviu Dragnea. La vremea respectivă, încă necondamnat definitiv în dosarul Bombonica, Dragnea încerca anularea sentinţei pronunţate în primă instanţă de un C3 de la ÎCCJ.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne