Reuters: Proiectele de gaz ale României din Marea Neagră atârnă de un fir

(Getty Images)

Noile reglementări adoptate de România în domeniul energiei riscă să submineze planurile companiilor de a dezvolta proiecte de gaz majore, în largul Mării Negre, periclitând venituri de miliarde de dolari şi irosind una dintre şansele de contestare a prezenţei gigantului rus Gazprom în regiune, potrivit Reuters.

Oficiali ai industriei petroliere au avertizat că schimbările – care includ o plafonare a preţurilor la gaze pentru producătorii locali până în 2022 şi o taxă de 2% pe cifra de afaceri a companiilor energetice cu excepţia termocentralelor deţinute de stat – ar putea duce la reducerea planurilor de investiţii.

Potrivit OMV Petrom, care dezvoltă un câmp de gaze românesc împreună cu ExxonMobil, condiţiile cheie pentru acest proiect încă nu sunt disponibile, în timp ce Black Sea Oil & Gas, care este controlată de The Carlyle Group, a avertizat că s-ar putea retrage din proiect dacă noile reglementări rămân în vigoare.

La rândul său, Comisia Europeană a declarat României în luna martie că restricţiile asupra exporturilor de gaze şi preţurile reglementate probabil contravin regulilor UE şi ar putea fi contestate de Bruxelles.

Majoritatea noilor măsuri, anunţate pentru prima dată într-o ordonanţă de urgenţă în decembrie 2018, au fost confirmate la sfârşitul săptămânii trecute.

Guvernul premierului Viorica Dăncilă a făcut unele concesii de ultimă oră, eliminând plafonul asupra preţurilor la gaz pentru consumatorii industriali. Acest lucru înseamnă că producătorii vor trebui să vândă doar aproximativ o treime din producţia lor la un preţ fixat – către gospodării şi centralele de termoficare – în loc de peste jumătate.

Dar aceste concesii nu sunt suficiente pentru a mulţumi companiile, ţinând cont că taxa pe cifra de afaceri şi noile restricţii asupra exporturilor aprobate anul trecut rămân în vigoare, la care se adaugă riscul ca statul să îşi schimbe din nou poziţia.

În prezent, România riscă să întârzie derularea proiectelor legate de gazele din largul mării şi să facă jocul Rusiei, care a blocat Ucraina să exploreze resursele din Marea Neagră prin ocuparea Peninsulei Crimeea în 2014, au declarat unii analişti.

Gazul românesc din Marea Neagră are potenţialul de a provoca rolul dominant al Gazprom în centrul şi estul Europei, diversificând livrările de gaz şi aducând guvernului român venituri de 26 miliarde de dolari până în anul 2040.

Rezervele de gaz offshore ale României sunt estimate la 200 de miliarde de metri cubi. Între timp, Rusia are rezerve dovedite de 35 trilioane de metri cubi, potrivit unei evaluări statistice realizate de BP.

Dar, în timp ce consumul anual german ar epuiza rezervele de gaz ale României în doi ani, ele ar putea acoperi cererea combinată din 2017 a României, Bulgariei, Serbiei, Ungariei şi Republicii Moldova pentru mai mult de şase ani.

Câţiva producători de gaz au investit mai bine de un deceniu şi miliarde de dolari pregătindu-se să acceseze gazul românesc din Marea Neagră, dar au fost luaţi prin surprindere de decretul guvernamental. De asemenea, parlamentarii au aprobat restricţii asupra cantităţii de gaze pe care o pot exporta producătorii din depozitele offshore.

Social democraţii aflaţi la guvernare, pregătindu-se pentru patru alegeri în 2019 şi 2020, au declarat că plafonul asupra preţului la gaze a fost conceput pentru a menţine tarifele la un nivel redus pentru utilizatorii interni.

Exxonmobil şi OMV Petrom, controlate de compania austriacă OMV, intenţionau în 2018 să dea unda verde finală pentru proiectul lor Neptun, cheltuind aproximativ 2 miliarde de dolari pentru a pregăti producţia la unul dintre cele mai semnificative depozite de gaze naturale din Uniunea Europeană.

Dar proiectul Neptun este în aşteptare acum.

Directorul general al OMV Petrom, Christina Verchere, a declarat vineri, 29 martie, că înlăturarea plafonului asupra preţului la gaze pentru clienţii industriali a răspuns la unele dintre temerile industriei, adăugând că sunt necesare discuţii suplimentare.

Conform unui studiu comandat de Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA), măsurile vor costa guvernul României aproximativ 540 milioane de dolari sub formă de taxe şi reduceri ale investiţiilor şi producţiei.

În timp ce România este aproape independentă din punct de vedere energetic – cumpără doar 10% din necesarul de gaze de la ruşi – importurile de gaze în prima lună a acestui an au fost cu aproximativ 60% mai mari decât în urmă cu un an, potrivit datelor prezentate de Transgaz S.A., operatorul tehnic al sistemului naţional de transport de gaze.

În luna martie, acţionarii Transgaz au respins un program de investiţii în valoare de 1,9 miliarde de euro, care include lucrări la un gazoduct susţinut de UE, ce leagă Bulgaria, România, Ungaria şi Austria (BRUA), precum şi lucrări la o conductă internă care urma să fie folosită pentru transportul gazelor din viitoarea producţie offshore.

Un punct sensibil pentru producătorii de gaz este obligaţia de a vinde gazul a 68 lei/mwh (16 dolari americani) până în februarie 2022, cu aproximativ 15% mai puţin decât preţul mediu de piaţă estimat.

Deşi plafonarea preţurilor la gaze doar în cazul anumitor consumatori de gaze reduce un pic din povara măsurilor, companiile energetice au declarat că aplicarea lor doar asupra producătorilor, şi excluzând distribuitorii, este discriminatorie din moment ce aceştia din urmă ar putea împovăra gospodăriile cu costurile lor.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Economie