Republica Populară Doneţk anunţă întemeierea noului stat Malorossia
Liderul autoproclamatei Republici Populare Doneţk (RPD), Alexander Zaharcenko, a propus marţi o perioadă de tranziţie de trei ani către un nou stat numit Malorrosia (Mica Rusie), ca o modalitate de a soluţiona un conflict vechi de peste 3 ani.
Liderul autoproclamatei Republici Populare Doneţk, Alexander Zaharcenko. (Getty Images)
„Propunem întemeierea statului Malorossia. Malorossia este un stat tânăr şi independent. [Este nevoie de] o perioadă de tranziţie până la 3 ani”, a declarat Zaharcenko reporterilor.
Precizând că discuţiile în cadrul conducerii RPD „au ajuns la concluzia că Ucraina s-a dovedit a fi un stat eşuat”, Zaharcenko a cerut comunităţii internaţionale să susţină propunerea sa.
Malorossia a fost declarată stat suveran federal, cu capitala la Doneţk, şi succesor al statului ucrainean. Constituţia noului stat va fi aprobată după un referendum şi o dezbatere amplă.
Constituţia Malorossiei va preciza statutul său de stat nealiat şi politica sa de reparare a legăturilor cu Rusia, a adăugat el. Noua ţară va urmări să adere la Uniunea Statală Rusia-Belarus, în timp ce îşi va păstra suveranitatea.
Anunţul făcut de Zaharcenko va contribui la menţinerea războiului separatist izbucnit în estul Ucrainei în aprilie 2014, la doar o lună după ce Rusia anexase printr-un referendum peninsula ucraineană Crimeea. Referendumul a fost considerat ilegal de către Kiev, SUA şi Uniunea Europeană, care au impus o serie de sancţiuni economice şi financiare împotriva Rusiei atât pentru anexare cât şi pentru implicarea Moscovei cu soldaţi şi arme în conflictul separatist. Rusia a negat implicarea în criza ucraineană şi a aplicat la rândul său contra-sancţiuni.
De atunci, cele două tabere ale conflictului au încercat să ajungă la un compromis şi să pună capăt luptelor, semnând în 2015 la Minsk un acord de pace cuprinzător care, însă, a fost încălcat de ambele părţi şi nu a fost implementat în totalitate. Conflictul s-a soldat până acum cu peste 10.000 de morţi.
De la aplicarea iniţială a sancţiunilor occidentale, acestea au fost prelungite şi extinse de mai multe ori, cea mai recentă prelungire – cu alte şase luni – fiind anunţată la sfârşitul lunii trecute de către preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.
UE susţine că Rusia trebuie să fie trasă la răspundere pentru susţinerea rebelilor separatişti în estul Ucrainei, în timp ce Moscova acuză Bruxelles-ul că a ajutat la răsturnarea guvernului legitim din Ucraina – cel al fostului preşedinte pro-rus Viktor Ianukovici - la începutul anului 2014.
UE a blocat importul de produse din Crimeea şi a suspendat orice investiţie europeană sau achiziţii de imobiliare în peninsulă şi, în plus, interzice navelor de croazieră să oprească în Crimeea.
De asemenea, blocul european a interzis exportul către Crimeea al anumitor produse şi tehnologii ce ar putea fi folosite în transporturi, telecomunicaţii sau sectorul energetic, în special petrol, gaz sau explorare a minereurilor.
La rândul său, preşedintele american Donald Trump a declarat săptămâna trecută, înaintea unei întâlniri în Paris cu omologul său francez Emmanuel Macron: „Nu voi suspenda niciodată sancţiunile până când nu se va ajunge la un rezultat care ne mulţumeşte pe noi şi pe toţi cei din Siria şi Ucraina”.
„Am încheiat acorduri importante. Asta este ceea ce fac eu. De ce aş suspenda sancţiunile fără să obţinem ceva?”, a mai întrebat el, adăugând că preşedintele rus Vladimir Putin nu a ridicat problema sancţiunilor în timpul primei lor întâlniri, care a avut loc la summitul G20 din 7-8 iulie din oraşul german Hamburg.
