Remus Pricopie: formele de corupţie nu sunt doar cele constatate cu prilejul examenelor

Biblioteca Centrală Universitară, conferinţa ”Relaţia transatlantică într-o lume cu crize multiple”. În imagine, Remus Pricopie, ministrul învăţământului
Biblioteca Centrală Universitară, conferinţa ”Relaţia transatlantică într-o lume cu crize multiple”. În imagine, Remus Pricopie, ministrul învăţământului (Epoch Times România)

Joi, ministrul educaţiei, Remus Pricopie, prezent la Conferinţa naţională pentru prevenirea corupţiei în educaţie, organizată la Universitatea Titu Maiorescu, a declarat că formele de corupţie în sistemul de educaţie nu se rezumă doar la cele constatate cu prilejul examenelor iar prevenirea unor astfel de situaţii trebuie să ţină în primul rând de atitudinea cadrelor didactice şi a factorilor de decizie din minister, care trebuie să aibă toleranţă zero la astfel de fapte.

”Astăzi am finalizat un proiect pe fonduri structurale care abordează o radiografie a ceea ce se întâmplă în sistem mai puţin bun şi cum putem să evităm situaţiile de corupţie din sistem. (...) După doi ani avem o serie de lucruri realizate şi aş menţiona în primul rând o strategie anticorupţie în sistemul de educaţie. (...) Înainte de orice este o problemă de conduită, de atitudine a fiecărui cadru didactic sau a celor care administrează sistemul de educaţie. (...) În prezenta strategie, pe care astăzi o vom aproba prin ordin de ministru, sunt toate aceste lucruri prezente: transparenţa, prevenirea, introducerea unor anumite valori”, a declarat Pricopie.

El a ţinut să precizeze că, în ceea ce priveşte corupţia în sistemul de educaţie, printre instrumentele de prevenţie ce vor fi aplicate se regăsesc un Cod de etică şi deontologie profesională şi un Consiliu de etică.

”Eu cred că aceia care sunt profesori trebuie să ştie de la bun început că sunt lucruri pe care poţi să le faci şi lucruri pe care nu poţi să le faci. (...) Consiliul de etică va funcţiona la nivelul fiecărei instituţii de învăţământ şi este o măsură suplimentară pe care o vom introduce tocmai pentru a evita situaţiile de corupţie”, a spus ministrul Educaţiei.

Amintind despre cazurile de corupţie ieşite la iveală în această vară, Pricopie a spus că acestea au demonstrat că sunt profesori care nu respectă ”nici legea, nici deontologia profesională”.

Remus Pricopie a precizat că proiectul care va identifica situaţiile generatoare de corupţie şi va găsi răspunsuri la formele de corupţie cel mai frecvent întâlnite în sistemul de educaţie, este unul în care ministerul lucrează alături de doi parteneri importanţi: Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei şi Universitatea Titu Maiorescu.

”Sigur că cele mai vizibile şi poate că, într-un fel, şi cele mai spectaculoase sunt cele asociate examenelor. De fapt, eu cred că în viaţă lucrurile acţionează gradual. Corupţia la examen este, poate, forma cea mai de sus. Avem, însă, o serie de lucruri pe care le tratăm cu superficialitate sau cu neglijenţă şi, încet-încet, se transformă în acte de corupţie. Şi o să încep cu respectarea legii. Avem legi, avem metodologii şi constatăm că nu întotdeauna aceste legi şi metodologii sunt respectate”, a declarat ministrul Educaţiei.

Pricopie a adăugat că transparenţa din partea ministerului trebuie să fie din ce în ce mai vizibilă, pentru ca ”Ministerul Educaţiei nu are secrete de stat sau secrete care ţin de securitatea ţării. Prin urmare, orice decizie sau orice proces în cadrul Ministerului Educaţiei ar trebuie să se desfăşoare la vedere”.

Ca argumente, ministrul a arătat că de multe ori nu sunt respectate procedurile privind Consiliile de Administraţie, nu sunt invitate sindicatele la discuţii şi de asemenea, nu este invitat Consiliul elevilor şi că va trebui să ”transmitem un ordin al ministrului prin care sindicatele şi elevii vor fi prezenţi la toate Consiliile de Administraţie, excepţie fac elevii când se discută probleme de personal”.

”Evaluarea la clasă” este un alt aspect care trebuie urmărit, în opinia sa dar şi modul în care se promovează în clasă anumite valori fundamentale pentru un stat democratic.

”Elevii noştri de astăzi sunt viitorii jurişti, ingineri, politicieni. Dacă noi nu le cultivăm simţul dreptăţii, al respectului faţă de cei din jur, faţă de lege, s-ar putea să constatăm peste 10-20 de ani că nu mai avem ce să îndreptăm, pentru ca aceşti elevi deveniţi maturi ar putea să nu aibă niciun fel de sensibilitate faţă de aceste valori”, a afirmat Pricopie.

Colaborarea dintre Ministerul Educaţiei şi Ministerul Justiţiei se va materializa prin faptul că ”persoane din zona justiţiei să vină în şcoli şi să le vorbească elevilor despre lege, despre sistemul judiciar, despre fapte de corupţie”.

”De fapt, această abordare transversală o facem nu doar în zona justiţiei, o să o facem şi în zona medicală, educaţie pentru sănătate, protecţia mediului, literatură, teatru”, a mai spus Remus Pricopie.