Răzvan Ştefănescu explică de ce şi-a înmatriculat maşina cu M..PSD. Manifestul unui român

A stârnit valuri de emoţie, de solidaritate dar şi controverse cu plăcuţele maşinii sale. S-a vorbit chiar de "revoluţia M...PSD". Acum, înainte să plece din nou din ţară, Răzvan Ştefănescu explică şi de ce a făcut acest lucru.
Maşina anti-PSD
Maşina anti-PSD (Carmen Dumitrescu)

Omul căruia i se datorează viralizarea sloganului M..PSD, Răzvan Ştefănescu, explică, pe Facebook, de ce a ţinut să folosească "expresia atât de controversată" pe plăcuţele de înmatriculare ale deja celebrului său Audi argintiu.

"Pentru mine, expresia #m..psd nu este doar o lozincă. Verbalizarea sa aduce după sine o serie de reacţii şi sentimente puternice, declanşează ostilităţi dar şi o solidaritate fără precedent a celor care se simt trădaţi de clasa politică. Nu este doar o sintagmă, şi cu-atât mai mult — nu este doar o “înjurătură”.", explică Răzvan.

Vă invităm să-i citiţi "manifestul"

"MANIFESTUL UNUI ROMÂN

Dragi prieteni virtuali, şi nu numai, Acesta este un mesaj adresat atât românilor din ţară, dar şi celor care cu dispreţ au fost numiţi de politicieni “lumpendiaspora românească” .
Vreau să vă detaliez mai jos motivele pentru care am folosit expresia atât de controversată pe plăcuţele de înmatriculare,

Multe momente de însingurare am trăit peste hotare, stingher în lume şi departe de casă. Sunt sigur că toţi cei plecaţi din România au simţit aceleaşi lucruri în diferite momente ale vieţii lor din afara graniţelor. Momente de nesiguranţă şi îndoieli care sunt copleşitoare. În final lucrurile se rezolvă dar o revoltă nemăsurată mă cuprinde mereu pentru că lucrurile nu pot fi aşa cum trebuie şi în ţara mea.

Un sentiment de furie mă cuprinde când îmi privesc copilul şi ma întreb: Ce fac? Unde voi ajunge? Deşi pare că lucrurile sunt rezolvate pe moment, sentimentul de nesiguranţă stăruie. Ce-mi rezervă viitorul acasă?
Pentru că acasă e tot acasă. Acolo mă voi întoarce în final. Ce pot face eu? Cum ripostez? Ceva trebuie să fac! Copilul meu bun şi deştept îmi cere asta, să iau atitudine, chiar dacă el nu înţelege prea bine tot ce se întâmplă!

Pentru mine, expresia #m...psd nu este doar o lozincă. Verbalizarea sa aduce după sine o serie de reacţii şi sentimente puternice, declanşează ostilităţi dar şi o solidaritate fără precedent a celor care se simţ trădaţi de clasa politică. Nu este doar o sintagmă, şi cu-atât mai mult — nu este doar o “înjurătură”. Am fost blamat pentru faptul că am folosit cuvintele acestea şi mi s –a pus la îndoiala moralitatea. Unele remarci au venit din partea oamenilor apropiaţi/rudelor.

Aş vrea, pentru o clipă, să ne debarasăm de ruşine, de subtilităţi, de diplomaţie şi falsul bun-simţ.
#m...psd nu mă face ceva sau cineva. Iar #m...psd pe mine, ca tânăr, un tânăr responsabil civic, însă deziluzionat, cu obiective precise însă puţin probabile de atins în propria ţară, mă reprezintă. Că vă place sau nu, că sunteţi de acord sau nu.

Obscenităţile din politică, din muzică, cinematografie sau emisiunile televizate nu sunt numai tolerate ci sunt, de cele mai multe ori promovate intens. Politicienii care vorbesc trivial sau înjură de la tribuna Parlamentului nu au fost în nicio circumstanţă sancţionaţi pentru ofensele aduse românilor sau altor politicieni, femei cu predilecţie.

Mai tare decât momentele de nesiguranţă m-au durut, în acest concediu, ipocrizia şi dubla măsură. Clipele de disconfort, dezumanizante pentru mine şi copilul meu din sediul poliţiei. M-am revoltat împotriva unui partid anti-national, şi împotriva unei clase politice care a dovedit de nenumărate ori că nu luptă pentru interesele acestei ţări şi nu face nimic pentru ca românii să nu mai plece. Vedeţi ce se întâmplă chiar zilele acestea cu fermele şi gospodăriile româneşti, cu culturile arse din cauza indolenţei autorităţilor. Am folosit un sinonim al cuvântului “gură” şi “a duce cu vorba”. Folosit în sens peiorativ bineînţeles. Ce puteam face mai puţin ca să aibă sens? Mai mult, orice altceva era prea mult. Am copil în maşină. Cred în continuare că este un gest mult prea mic faţă de dezastrul creat şi lăsat în urmă de cei ce deţin ilegitim puterea în ţara mea.

Cred că este un gest prea mic faţă de ceea ce au făcut cei aflaţi la putere pentru că nu se mai poate vorbi de politică din punctul meu de vedere ci de decimarea unui popor, poporul român.

Mă opresc aici cu explicaţiile. Cred că s-a înţeles şi ştiu că foarte mulţi sunt în asentimentul meu. Mulţi prieteni am găsit şi tuturor vreau să le mulţumesc. Îmi cer scuze celor pe care, fără să vreau i-am ofensat şi nu mă adresez aici liderilor de instituţii care, prin funcţia lor, au statut special. Ei ar trebui să vegheze la respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Mă gândesc la Art. 54 din Constituţia României: Fidelitatea faţă de ţară: (1) Fidelitatea faţă de ţară este sacră. (2) Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege. Au depus jurământul?

Sper din suflet că am fost înţeles! Vă urez tuturor o vară frumoasă, cât a mai rămas din ea, dar nu înainte de a-mi cere iertare public fiului meu, căruia i-am promis o vacanţă la mare! Mulţumesc! O zi frumoasă!", scrie Răzvan Ştefănescu, pe pagina sa de Facebook.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne