Războiul din Parlament. USR, ploaie de amendamente: Procurorii devin subordonaţi politic lui Tudorel Toader

USR încearcă să modifice noua lege privind statutul magistraţilor care tocmai a trecut de Camera Deputaţilor şi au depus mai bine de 150 de amendamente în acest sens.
În Parlament, la votarea bugetului pe 2016.
În Parlament, la votarea bugetului pe 2016. (Eugen Horoiu/Epoch Times)

Uniunea Salvaţi România a depus peste 150 de amendamente la proiectul de modificare a Legii 303 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor prin care să asigure independenţa magistraţilor, reiese dintr-un comunicat de presă remis de partidul condus de Dan Barna.

În opinia parlamentarilor USR, proiectul de lege modificat în Comisia specială, trebuie să stabilească cu claritate limitele autorităţii ministrului Justiţiei asupra procurorilor. Ca urmare a modificării articolului 3 alin. (1), procurorii nu mai „se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii”, ci „îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea Ministerului Justiţiei”.

Practic prin această modificare, potrivit USR, procurorii devin subordonaţi politic ministrului Justiţiei Tudorel Toader.

Amendamentele propuse stabilesc că „autoritatea ministrului Justiţiei se limitează la îndrumările privitoare la politica penală generală a statului, în conformitate cu programul de guvernare, şi la măsurile administrative necesare bunei desfăşurări a activităţii procurorilor. Ministrul Justiţiei nu poate interveni în activitatea specifică funcţiei de procuror”. De asemenea, „subordonarea ierarhică a parchetelor nu poate aduce atingere autonomiei procurorului. În raporturile sale cu autorităţile şi instituţiile publice dinafara Ministerului Public, procurorul este independent”.

Uniunea Salvaţi România a mai propus amendamente pentru a asigura dreptul la libera exprimare a magistraţilor, după ce în proiectul de modificare a Legii 303 a fost introdus un alineat nou la articolul 9 prin care „judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativă şi executivă”. Practic, se instituie cenzura în rândul magistraţilor.

Amendamentele propuse de USR stabilesc că „nu constituie manifestare sau dezacord exprimarea unor critici punctuale asupra unor activităţi desfăşurate sau măsuri adoptate de către celelalte puteri ale statului”. Mai mult „judecătorii şi procurorii îşi pot exprima public opinia privind exercitarea dreptului la replică în cazul în care prin articole de presă sau în emisiuni audiovizuale s-au făcut afirmaţii defăimătoare la adresa lor”.

„Ungaria este probabil modelul de democraţie al domnilor Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, de aceea în motivaţia amendamentelor USR am prezentat cauza Baka contra Ungariei, în care CEDO a stabilit încălcarea dreptului la libera exprimare a Preşedintelui Curţii Supreme a Ungariei, considerând că acesta a fost destituit din funcţie din cauza criticilor vehemente exprimate asupra proiectelor de modificare a legilor justiţiei din Ungaria. Curtea a reţinut că deşi chestiunea supusă dezbaterii avea implicaţii politice, acest lucru nu era suficient pentru a împiedica judecătorul din a face declaraţii. Nu doar că avea dreptul, ci constituia o datorie a Preşedintelui Consiliului Naţional al Justiţiei de a-şi expune părerea asupra reformelor legislative care afectau justiţia”, a explicat senatorul USR George Dircă, membru în Comisia specială.

În acelaşi timp, parlamentarii USR au depus amendamente pentru a evita controlul magistraţilor de către comisiile parlamentare care sunt formate din oameni politici. Textul iniţial al legii care prevedea că doar „CSAT poate verifica dacă un magistrat a colaborat cu vreun serviciu de informaţii” a fost completat cu „verificarea se face de către CSAT şi Comisiile speciale parlamentare pentru controlul serviciilor de informaţii”, inclusiv din oficiu.

"Practic, aceste comisii controlate de PSD-ALDE pot ancheta şi elimina magistraţi din sistemul judiciar", a susţinut USR.

Amendamentele USR susţin că această atribuţie trebuie să revină doar CSAT-ului pentru a nu încălca separaţia puterilor în stat. Aspectele care ţin de cariera magistraţilor nu ar trebui să fie la îndemâna altei puteri politice, aşa cum nici magistraţii nu pot să demită parlamentari sau miniştri.

USR propune şi eliminarea alineatului care „prin derogare de la orice alte legi ori prevederi, informaţiile, deciziile, hotărârile, protocoalele, ordinele şi orice alte acte emise ori co-semnate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării sau de un serviciu de informaţii care priveşte sau are legătură cu justiţia este informaţie de interes public”.

Conform USR, această prevedere, formulată vag, poate pune în pericol securitatea naţională, prin desecretizarea unor documente emise/semnate de CSAT şi serviciile secrete.

Uniunea Salvaţi România a depus amendamente şi pentru a restabili dreptul preşedintelui de a refuza motivat numirea în funcţii de procurori şi judecători.

"Atribuţiile preşedintelui au fost golite de conţinut şi importanţă prin proiectul de modificare a Legii 303 deoarece preşedintele nu mai are drept de examinare şi de apreciere asupra propunerilor făcute de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea judecătorilor şi procurorilor", a punctat USR.

Parlamentarii USR au mai depus o serie de amendamente prin care să elimine segregarea Consiliului Superior al Magistraturii în secţia de procurori şi secţia de judecători.

"Coaliţia PSD-ALDE a eliminat majoritatea atribuţiilor plenului CSM, care va deveni o structură cu rol decorativ, în favoarea secţiilor pentru judecători şi respectiv procurori, care pot şi vor fi controlate politic mult mai uşor, deoarece au mai puţini membri. În opinia USR, nu există nicio justificare pentru a separa cariera judecătorului de cea a procurorului, de aceea a propus eliminarea articolului din lege", a transmis USR.

Amendamentele USR vizează şi eliminarea articolului nou introdus în Legea 303 prin care „judecătorii şi procurorii trebuie atât să fie, cât şi să apară, ca fiind independenţi unii de ceilalţi”.

USR consideră că exprimarea este vagă şi poate să genereze interpretări abuzive, deşi iniţiatorul a explicat că se referă la modul în care sunt aşezaţi în sala de judecată procurorii şi judecătorii, astfel încât să nu fie la aceeaşi înălţime. Practic, un simplu salut între procuror şi judecător poate fi o încălcare a legii.

Amendamentele urmează să fie discutate, luni, în Comisia specială, înainte ca proiectul de lege să ajungă la votul final în plenul Senatului.