Războiul ascuns din spatele summitului de la Helsinki: Putin a lichidat bonurile de Trezorerie
Donald Trump, Vladimir Putin, în timpul summitului de la Helsinki. (Brendan Smialowski/AFP/Getty Images)
Luna trecută, pe fondul izbucnirii conflictelor comerciale în luna aprilie, băncile centrale şi alte instituţii financiare din lume au lichidat mai multe bonuri de Trezorerie decât în oricare altă lună începând din ianuarie 2016, în valoare de aproximativ 48,3 miliarde de dolari, conform unei analize Zero Hedge, care cita drept motiv o posibilă temere în ceea ce priveşte un fenomen de avalanşă care să afecteze randamentele.
Potrivit celei mai recente actualizări a indicatorului TIC (Treasury Internaţional Capital), în luna mai vânzarea de bonuri de Trezorerie a continuat, fiind vândute bonuri în valoare de alte 24 miliarde de dolari. Tot în luna mai, randamentele au continuat să crească şi în cele din urmă au atins un nivel record în acest an de - 3,11%.
Dar, în timp ce vânzarea bonurilor de Trezorerie a fost preconizată – până la urmă, cineva trebuia să vândă agresiv pentru a împinge randamentele către niveluri mai ridicate în aprilie şi mai – întrebarea a fost cine.
Contrar unor speculaţii, cel care a vândut nu a fost Beijingul - care, de fapt a cumpărat bonuri de Trezorerie în valoare de 1,2 miliarde de dolari în luna mai. În ultima lună, cantitatea bonurilor deţinute de China a rămas neschimbată.
Cel care a vândut a fost Vladimir Putin - care a lichidat aproximativ jumătate din bonurile de Trezorerie ale Rusiei, a căror total a scăzut cu 47,4 miliarde de dolari şi a ajuns la 48,7 miliarde – cel mai redus nivel din 2008 – după ce, în luna martie, ele însumau 96 miliarde de dolari.
Dar, deoarece preşedintele american Donald Trump a continuat să discute despre aplicarea de sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei, Putin nu s-a oprit şi, în luna mai a continuat, masiv.
Se pare că atunci când Putin a avertizat că va diversifica rezervele de stat ale Rusiei nu a glumit.
Cu alte cuvinte, în doar două luni, Rusia a vândut bonuri de Trezorerie în valoare de 81 miliarde de dolari, o lichidare care probabil a fost responsabilă pentru întreaga sau cea mai mare parte a exploziei nivelului randamentelor în decursul acelei perioade. Ce anume s-a mai întâmplat din cauza deciziei Rusiei de a lichida 85% din bonurile sale de Trezorerie în 2 luni? Randamentele pe 10 ani au crescut de la 2,7% la începutul lunii aprilie la cel mai înalt nivel din ultimii 7 ani, şi anume 3,11%, la sfârşitul lunii mai.
Unii analişti se întreabă din nou dacă nu cumva – în condiţiile în care au fost lansate contracte future pentru petrol denominate în yuani şi datorită aplicării de sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei – a fost vorba de o repetiţie generală coordonată cu atenţie [de Moscova] împreună cu Beijingul pentru a testa pe teren ce anume se va întâmpla dacă/sau când China va începe de asemenea să îşi lichideze propriile bonuri de Trezorerie, mai susţine Zero Hedge.
