Război deschis între CIA şi Trump

Zilele acestea în SUA are loc un război civil, în culise, pe cât de ascuns pe atât de important pentru viitorul omenirii, deoarece leagă între ele SUA, China şi Rusia, precum şi cele mai importante agenţii de informaţii.
Donald Trump
Donald Trump (Drew Angerer/Getty Images)

Războiul civil ascuns care se dă zilele acestea în SUA pare tot mai cuprinzător, conform unui articol apărut în Washington Post, care dezbate relaţia extrem de tensionată a CIA cu preşedintele nou ales Donald Trump.

Washington Post, care în mod tradiţional are surse adânc în interiorul Agenţiei, vorbeşte despre disconfortul pe care mulţi membri din conducerea CIA par sa îl aibă relativ la ideea că Trump va deveni preşedinte. Washington Post citează afirmaţia unui ofiţer CIA „nu ştim ce se va întâmpla după instalarea [lui Trump n.r]. Suntem într-un teritoriu necunoscut”.

Paul Pillar, veteran al CIA este şi el citat făcând o afirmaţie mai puţin tranşantă: "Trump are tendinţa de a se răzbuna – dar şi o piele groasă”. "Tot ce a demonstrat prin răzbunările şi caracterul său" s-ar putea materializa într-o relaţie chiar mai rea decât cea a fostului preşedinte Richard Nixon, care se ştie, "a avut o relaţie tulburată cu serviciile secrete ". Relaţie care i-a şi cauzat, până la urmă.

Relaţia CIA-Trump pare deja distrusă. CIA îl acuză pe Trump de dispreţ total faţă de informările zilnice pe care Agenţia le face către noul preşedinte. Washington Post arată că, în mod bizar, singurul veşnic desemnat să asculte informările CIA despre chestiunile legate de securitate naţională este Mike Pence, vicepreşedintele ales. Ignorarea, de către Trump, a dosarelor de informaţii zilnice este într-adevăr ciudată, mai ales pentru un om despre care se ştie că nu este la curent cu dedesubturile deseori murdare ale relaţiilor internaţionale.

Dispreţul lui Trump faţă de Agenţie este arhi-cunoscut. Atunci când, în urma acuzaţiilor că Rusia s-ar afla în spatele lui Trump, Barack Obama a cerut deschiderea unei anchete care să elucideze situaţia, Trump a replicat, în stilul caracteristic politic incorect, că oamenii care vor efectua ancheta sunt cei care au împins la declanşarea invaziei în Irak pe baza presupusei existenţe a armelor de distrugere în masă dezvoltate de regimul lui Saddam Hussein.

Palma dată de Trump serviciilor nu este nici de neglijat nici de ignorat: umilinţa îndurată de americani din partea establishmentului politic, care a declanşat o invazie pe baza unei minciuni gogonate este încă vie în memoria oamenilor. Informaţia că Saddam ar fi avut asemenea arme a fost vehiculată săptămâni în şir în mainstream media de către majoritatea oficialilor americani p entru ca apoi, când totul s-a dovedit o imensă minciună, încrederea în establishmentul politic şi servicii să cadă la niveluri nemaivăzute.

Apoi mai sunt proaspetele răni ale campaniei electorale – una dintre cele mai devastante din istoria recentă a SUA - marcată de amestecul făţiş al serviciilor de partea lui Hillary Clinton – în ciuda numeroaselor scandaluri de corupţie implicând clanul Clinton şi diverse guverne – inclusiv cel chinez – şi evidentele implicaţii la adresa securităţii naţionale americane.

Controversele care au urmărit-o pe Hillary Clinton, candidatul Partidului Democrat – inclusiv cele legate fraudele electorale din sânul Convenţiei Democrate, dezvăluirile Wikileaks legate de şeful campaniei lui Clinton – John Podesta – şi despre neregulile financiare ale Fundaţiei Clinton – au fost puse – inclusiv de către oameni din serviciile de informaţii americane - pe seama hackerilor ruşi, şi implicit a Kremlinului, născându-se în timp teoria că acesta ar fi fost în spatele lui Donald Trump.

Deşi nu a existat niciodată vreo dovadă – în afara unei ciudate întâlniri de astă vară dintre Ivanka Trump şi Wendi Deng, fosta soţie a lui Rupert Murdoch, despre care se ştie acum că ar frecventa cercuri apropiate de Vladimir Putin – mainstream media a preluat tema susţinerii candidaturii lui Trump ca pe o certitudine.

Iar aceste acuzaţii nu au lovit în Trump doar în timpul campaniei electorale, ci ridică semne de întrebare inclusiv despre legitimitatea viitorului său mandat.

Un alt motiv pentru care CIA este panicată este, conform Washington Post, numirea generalului Michael Flynn în funcţia de consilier de securitate naţională. Generalul Flynn a capotat în poziţia de director al CIA iar motivul oficial ar fi că aparatul din servicii nu a fost dornic să-i urmeze planurile de reformă. Acum CIA pare convinsă că odată ajuns în post, Flynn – care în mod evident cunoaşte dedesubturi din cadrul Agenţiei - se va răzbuna pentru eşecul rezultat în trecut şi va forţa schimbări.

Dat fiind războiul stângii împotriva lui Trump, care este dublat de o mare parte a serviciilor de informaţii - Este neclar chiar şi dacă Trump va reuşi să ajungă până la urmă preşedinte. Deja un prim elector republican a anunţat deja că îşi va retrage votul acordat lui Trump, iar dacă vor urma şi alţii sau nu este încă o întrebare.

Dar dacă într-adevăr Trump va fi prevenit să acceadă la putere, evoluţia politică din SUA ar începe să semene cu procesele prin care CIA organizează debarcări de guverne în exterior – doar că de această dată totul ar avea loc în interiorul SUA.

Dată fiind divizarea societăţii americane, dispreţul manifestat faţă de establishmentul politic şi implicarea unor organizaţii suficient de puternice de parte lui Trump, rezultatele sunt absolut imprevizibile, atât pentru societatea americană, cât şi pentru echilibrul geopolitic şi nu în ultimul rând pentru pieţele financiare din întreaga lume.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe