Tribunal Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie a anunţat miercuri verdictul în procesul împotriva fostului şef al armatei sârbilor bosniaci Ratko Mladici. El a fost acuzat de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în războiul din Bosnia în perioada 1992-1995. Mladici a negat toate acuzaţiile.
Un complet de judecată al acestui tribunal, alcătuit din 3 judecători, l-a declarat vinovat pe Mladici că a comandat forţele responsabile de comiterea mai multor crime, inclusiv a celor mai grave atrocităţi din războiul din Bosnia: asediul fatal de 3 ani asupra capitalei bosniace Sarajevo şi masacrarea în 1995 a aproximativ 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani în enclava estică Srebrenica.
“Pentru comiterea acestor crime, instanţa îl condamnă pe Ratko Mladici la închisoare pe viaţă”, a declarat judecătorul Alphons Orie, după ce Mladici a fost găsit vinovat în 10 din cele 11 capete de acuze, inclusiv genocid şi “crime odioase împotriva umanităţii”.
Comisarul ONU pentru drepturile omului Zeid Ra’ad Al-Hussein a apreciat condamnarea lui Mladici ca o “importantă victorie a justiţiei”.
Procesul împotriva lui Mladici a început în 12 mai 2012, după arestarea sa de către autorităţile sârbe în 2011. Înainte de capturarea sa, fostul comandant bosniac s-a ascuns ani de zile.
În decembrie 2016, procurorii au cerut închisoare pe viaţă pentru Mladici pentru rolul său în uciderea a 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani în timpul Masacrului din Srebrenica din 1995, pentru asediul şi bombardarea capitalei bosniace Sarajevo şi pentru “curăţarea etnică” a musulmanilor şi croaţilor din alte zone.
Avocaţii lui Mladici au insistat că acesta nu a ordonat măcelul din Srebrenica şi că procesul împotriva sa este părtinitor. În octombrie 2015, un patolog criminalist care trebuia să depună mărturie pentru apărare a fost găsit mort în camera sa de hotel, cu doar câteva zile înainte să apară la tribunal, alimentând zvonurile că procesul împotriva lui Mladic nu ar fi fost unul nepărtinitor.
În martie 2017, avocaţii lui Mladici au cerut eliberarea provizorie a acestuia, susţinând că fostul comandant nu primeşte tratamentul medical relevant la centrul de detenţie al ONU din Haga. Cererile au fost respinse de judecător în luna mai.