Rapoartele GRECO, publicate: Secţia Adinei Florea, o anomalie, trebuie desfiinţată. Lupta anti-corupţie, în perfuzii

Adina Florea
Adina Florea (Epoch Times România)

Guvernul Dăncilă a publicat într-un final, marţi, cele două rapoarte ale Grupului Statelor împotriva Corupţiei (GRECO) privind România, iar concluziile sunt îngrijorătoare. Ţara noastră nu a implementat decât una dintre cele cinci recomandări ale organizaţiei, care se arată preocupată de "reformele" demarate de PSD-ALDE, o atenţie specială primind controversata Secţie de investigare a magistraţilor, care în opinia experţilor GRECO ar trebui desfiinţată.

În Raportul ad hoc, GRECO recomandă să fie abandonată crearea Secţiei Adinei Florea pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi reaminteşte că a evaluat crearea instituţiei ca una dintre cele mai controversate modificări operate de coalţia de guveranre. SS a fost văzută ca o anomalie a cadrului instituţional existent, care ar putea conduce la conflicte de competenţă şi ar putea fi folosită necorespunzător şi supusă unei ingerinţe nejustificate în procesul de justiţie penală.

În acelaşi timp, GRECO apreciază că România a înregistrat foarte puţine progrese în implementarea măsurilor de combatere a corupţiei, precum şi în abordarea preocupărilor generate de controversata reformă a justiţiei.

De asemenea, în opinia GRECO, cele mai recente încercări ale autorităţilor române de a reduce termenele de prescripţie pentru anumite infracţiuni de corupţie, dacă sunt adoptate prin lege, vor submina în mod serios lupta împotriva corupţiei în practică.

Problematice sunt şi amendamentele legislative referitoare la procurorii de rang înalt din România.

"Atacurile continue ale actorilor politici asupra procurorilor de rang înalt, eliberarea din funcţie a şefului Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi încercarea de eliberare din funcţie a procurorului general nu fac altceva decât să consolideze suspiciunile faţă de obiectivele reale ale acestor modificări legislative, adoptate printr-o procedură care nu respectă standardele statului de drept (OUGuri)", a punctat GRECO.

GRECO constată şi faptul că recenta publicare a protocoalelor clasificate încheiate între Parchetul General şi Serviciul Român de Informaţii "a ridicat întrebări cu privire la independenţa parchetului şi la admisibilitatea probelor obţinute în numeroase cazuri anticorupţie, subminând astfel credibilitatea eforturile anticorupţie anterioare extrem de apreciate".

Şi acestea nu sunt nici pe departe singurele probleme remarcate de experţii internaţionali în Româna.

Concluziile raportului de follow-up

GRECO arată că "controversata reformă a sistemului judiciar din România continuă să ridice preocupări serioase în rândul entităţilor naţionale interesate, al societăţii civile şi al comunităţii internaţionale".

"GRECO constată că doar una dintre cele cinci recomandări specifice cuprinse în Raportul său ad-hoc a fost implementată şi că cele patru recomandări rămase nu au fost implementate. În plus, cele două recomandări reiterate din Runda a patra de evaluare sunt încă în curs de implementare în cadrul procedurii de conformitate aferente Rundei a patra. Acestea fiind spuse, GRECO salută faptul că, în data de 4 iunie 2019, Prim-ministrul român a anunţat intenţia de a abandona reformele judiciare controversate şi încurajează autorităţile să implementeze în totalitate recomandările.

GRECO fără orice altă întârziere. GRECO ia notă de progresele înregistrate în ceea ce priveşte eliminarea incompatibilităţilor judecătorilor şi procurorilor, spre exemplu, faptul că nu pot desfăşura activităţi externe, altele decât cele din învăţământul superior şi funcţiile didactice. GRECO recunoaşte, de asemenea, că unele măsuri iniţiale au fost luate de către autorităţi pentru a aborda problema pensionării anticipate a procurorilor şi judecătorilor şi a consecinţelor acestora. Acestea fiind spuse, pentru cea mai mare parte a preocupărilor, nu s-au obţinut rezultate tangibile.

GRECO este preocupat în mod special de faptul că recomandarea de a se renunţa la înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a fost complet ignorată. Mai presus de toate, noua legislaţie include mai multe amendamente, printre altele, referitoare la numirile şi eliberările din funcţie a procurorilor de rang înalt, independenţa funcţională a procurorilor, răspunderea personală a judecătorilor şi procurorilor etc., care, împreună, reprezintă ameninţări serioase la adresa independenţei sistemului judiciar în România", au transmis experţii.

"Scopul procedurii ad hoc desfăşurate în conformitate cu Regula 34 din Regulile de Procedură ale GRECO, care este de a pune în lumină şi de a analiza reforma legislativă privind sistemul judiciar din România, a fost realizat, iar GRECO şi-a exprimat poziţia în acest sens. Având în vedere faptul că aspectele vizate de prezentul raport sunt în mod special relevante pentru temele examinate în cadrul celei de-a patra Runde de evaluare, GRECO decide să încheie procedura ad hoc actuală şi să continue să evalueze conformitatea României cu recomandările în curs de implementare cuprinse în Raportul ad hoc în cadrul procedurii de conformitate în curs de desfăşurare aferente Rundei a patra de evaluare cu privire la România. În consecinţă, GRECO invită şeful delegaţiei României să prezinte informaţii suplimentare privind recomandările până la data de 30 iunie 2020, împreună cu următorul său raport de situaţie aferent Rundei a patra de evaluare", a punctat GRECO.

Vezi raportul de follow-up referitor la Raportul ad hoc privind România aici.

Concluziile raportului de conformitate

GRECO concluzionează că România a implementat satisfăcător sau a tratat în mod satisfăcător patru din cele treisprezece recomandări cuprinse în Raportul de evaluare aferent Rundei a patra. Trei din recomandările celelalte sunt parţial implementate, iar şase rămân neimplementate.

"În ceea ce priveşte membrii Parlamentului, progresul înregistrat de la adoptarea Raportului de conformitate este foarte limitat: nu a fost realizată nicio evaluare cu privire la normele şi practicile procesului legislativ. În ciuda solicitării GRECO de a fi utilizate procedurile de urgenţă ca o excepţie într-un număr limitat de circumstanţe, autorităţile au continuat să recurgă la OUG-uri pentru adoptarea unor modificări legislative importante, ceea ce nu permite consultări cuprinzătoare cu entităţile interesate relevante şi exclude un proces parlamentar. În plus, nu a fost instituit niciun mecanism eficient de aplicare a codului de conduită al parlamentarilor. Sfera incriminării conflictelor de interese rămâne limitată şi nu promovează prevenirea sau gestionarea situaţiilor care ar putea deveni o infracţiune. Nu au fost luate măsuri specifice pentru a clarifica situaţiile, altele decât incompatibilităţile, care ar declanşa aplicarea dispoziţiilor în materie disciplinară (articolul 19 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor). Un set robust de restricţii privind cadourile pentru parlamentari nu a fost introdus şi este încă necesar.

În plus, aplicarea sancţiunilor pentru membrii Parlamentului, care au fost găsiţi incompatibili sau în conflict de interese printr-o hotărâre judecătorască definitivă, rămâne ineficientă în practică. Nu s-au înregistrat evoluţii semnificative în ceea ce priveşte punerea în aplicare a unor norme care să reglementeze interacţiunea cu lobby-iştii şi alte părţi terţe care doresc să influenţeze procesul legislativ. În plus, GRECO ia notă de analizarea sistemului imunităţilor de către Camera Deputaţilor şi de introducerea unor criterii şi motive pentru ridicarea imunităţii parlamentare şi solicită autorităţilor să adopte dispoziţii similare cu privire la Senat şi să asigure aplicarea lor efectivă. În cele din urmă, România nu a introdus o funcţie dedicată de consiliere pentru membrii Parlamentului", au punctat experţii.

GRECO este preocupat de tensiunile politice continue în România în ceea ce priveşte reformele sistemului judiciar, cu consecinţele sale potenţial dăunătoare pentru combaterea corupţiei. De asemenea, GRECO constată cu regret că recenta publicare a protocoalelor clasificate încheiate între Parchetul General şi Serviciul Român de Informaţii a ridicat întrebări cu privire la independenţa parchetului şi la admisibilitatea probelor obţinute în numeroase cazuri anticorupţie, subminând astfel credibilitatea eforturile anticorupţie anterioare extrem de apreciate. GRECO se referă la Decizia Curţii Constituţionale nr. 26/2019 din 16 ianuarie 2019, în care se constată că astfel de practici încalcă securitatea juridică a cetăţenilor şi a dispus ca toate parchetele şi instanţele din ţară să verifice în toate procesele în curs dacă au fost respectate normele deprocedură şi "să fie luate măsuri legale adecvate".

"Cele mai recente încercări ale autorităţilor române de a reduce termenele de prescripţie pentru anumite infracţiuni de corupţie, dacă sunt adoptate prin lege, vor submina în mod serios lupta împotriva corupţiei în practică. GRECO constată că adoptarea de către CSM a Planului de Integritate al sistemului judiciar pune în aplicare unele măsuri de conştientizare privind prevenirea şi combaterea corupţiei. Cu toate acestea, rolul şi eficacitatea celor care îndeplinesc funcţii manageriale la conducerea instanţelor şi a parchetelor încă mai trebuie să fie consolidate.

În plus, necesitatea de a avea criterii obiective de selecţie în momentul numirii şi eliberării din funcţie a procurorilor şi necesitatea de a consolida rolul CSM în acest proces nu au fost abordate. În fapt, modificările recente ale dispoziţiilor legale relevante şi jurisprudenţa recentă a Curţii Constituţionale au sporit şi mai mult rolul executivului în numirile procurorilor de rang înalt şi au slăbit rolul CSM, în detrimentul principiului separaţiei şi echilibrului puterilor. Deşi nu există standarde comune privind independenţa parchetului, GRECO este din ce în ce mai preocupat de consecinţele practice ale amendamentelor legislative referitoare la procurorii de rang înalt din România. Atacurile continue ale actorilor politici asupra procurorilor de rang înalt, eliberarea din funcţie a şefului Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi încercarea de eliberare din funcţie a procurorului general nu fac altceva decât să consolideze suspiciunile faţă de obiectivele reale ale acestor modificări legislative, adoptate printr-o procedură care nu respectă standardele statului de drept (OUGuri)", se arată în raport.

În lumina celor de mai sus, GRECO concluzionează că nivelul de conformitate cu recomandările rămâne "global nesatisfăcător" şi solicită şefului delegaţiei României să prezinte un raport privind acţiunile întreprinse pentru implementarea recomandărilor în curs până în data de 30 iunie 2020.

Mai mult, GRECO îl instruieşte pe Preşedintele său să trimită o scrisoare, cu o copie Preşedintelui Comitetului Statutar - şefului delegaţiei române, atrăgând atenţia asupra neconformităţii cu recomandările relevante, a includerii recomandărilor restante din Raportul de follow-up referitor la Raportul ad-hoc privind România, în cadrul procedurii de conformitate în curs eferente rundei a patra de evaluare şi a necesităţii de a fi luate măsuri hotărâte în vederea atingerii unui progres tangibil cât mai curând posibil.

În final, GRECO invită autorităţile din România să autorizeze, cât mai curând posibil, publicarea raportului, să traducă raportul în limba naţională şi să pună această traducere la dispoziţia publicului.

Vezi raportul interimar de conformitate - Prevenirea corupţiei cu privire la membrii Parlamentului, judecători şi procurori aici.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne