Puterile mondiale caută să facă „primi paşi” spre o înţelegere nucleară cu Iranul

Benjamin Netanyahu, primul ministru al Israelului, ţine o diagramă a unei bombe, reprezentând programul nuclear al Iranului, in timpul unei cuvântări la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, la New York, pe 27 septembrie, 2012.
Benjamin Netanyahu, primul ministru al Israelului, ţine o diagramă a unei bombe, reprezentând programul nuclear al Iranului, in timpul unei cuvântări la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, la New York, pe 27 septembrie, 2012. (Mario Tama / Getty Images)

Puterile mondiale vor căuta în cadrul unor discuţiile de două zile care încep joi la Geneva, să ajungă la un acord cu Iranul pentru a încerca soluţionarea unui litigiu vechi de peste un deceniu privind programul său nuclear, cu toate că ambele părţi recunosc că este o sarcină dificilă, scrie joi Reuters.

Statele Unite şi aliaţii săi susţin că sunt încurajate de schimbarea retoricii Teheranului către un ton mai prietenos de la alegerea din iunie a preşedintelui Hassan Rouhani, care s-a angajat să repare relaţiile cu Occidentul şi să uşureze presiunea sancţiunilor economice. Dar aceştia subliniază că Iranul trebuie să-şi susţină vorbele cu acţiuni şi să ia măsuri concrete în ceea ce priveşte programul său nuclear, despre care se suspectează că ar avea scopuri militare, o acuzaţie negată vehement de Teheran .

"Ceea ce căutăm este o primă fază, un prim pas, o înţelegere iniţială care opreşte avansarea programul nuclear al Iranului", a declarat un înalt oficial american citat de Reuters.

Asta ar oferi timpul necesar pentru ca Iran şi cele şase puteri - Statele Unite, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie şi Germania – să ajungă la un acord diplomatic corespunzător într-un litigiu care, în caz contrar, ar putea duce la un nou război în Orientul Mijlociu.

Cele şase naţiuni vor ca Iranul să suspende eforturile sale de îmbogăţire a uraniului, să reducă stocul de astfel de materiale şi să diminueze capacitatea sa de a produce în viitor.

În schimbul oricăror concesii, Iranul vrea ca puterile să-i ridice din sancţiunile economice care i-au redus vânzările de petrol cu 60% în ultimii doi ani şi au devalorizat moneda Rial cu mai mult de jumătate.

Ministrul de Externe iranian Mohammad Javad Zarif a declarat pentru cotidianul francez Le Monde că un acord nu este "prea departe" deşi ar putea să nu se ajungă la consens la discuţiile de joi şi vineri de la Geneva.

"Putem ajunge la o concluzie în această săptămână la Geneva şi dacă nu este acesta cazul, nu este un dezastru, atâta timp cât lucrurile se mişcă înainte", a declarat Zarif.

Care este exact acest prim pas din cadrul acordului este încă neclar, dar este puţin probabil ca cele şase naţiuni să cadă de acord asupra a ceva mai puţin de o suspendare a îmbogăţirii uraniului la 20% puritate fisionabilă, un nivel care reprezintă un progres major în cursa pentru dezvoltarea de arme nucleare.

"Discuţiile nucleare sunt complexe şi au intrat într-o fază importantă", a declarat Michael Mann, purtătorul de cuvânt al Uniunii Europene pentru Politică Externă Catherine Ashton, care supraveghează negocierile cu Iranul. "Avem de a face cu progrese concrete".

Oficialul american a spus că Iranul trebuie să abordeze în această etapă aspecte cheie ale programului său nuclear, inclusiv monitorizarea internaţională corespunzătoare. Construcţia Iranului a unui reactor de cercetare în apropierea oraşului Arak reprezintă, de asemenea, un motiv de îngrijorare, o preocupare tot mai mare pentru Occident, pentru că ar putea produce plutoniu pentru bombe.

Sancţiunile economice şi financiare luate împotriva Iranului de SUA, UE şi ONU au vizat descurajarea programului nuclear şi balistic al Teheranului. Occidentul suspectează că dorinţa Teheranului de a îmbogăţi uraniu peste concentraţiile folosite în reactoarele nucleare arată că urmăreşte să dezvolte arme atomice.

Un consilier senior al unui senator american a declarat că Washingtonul se oferă să lucreze cu Iranul pentru o perioadă de şase luni, o perioadă de consolidare a încrederii. În acest timp, Washingtonul ar relaxa restricţiile Teheranului în ceea ce priveşte fondurile Iranului deţinute în conturile de peste mări. Administraţia Obama ar putea uşura, de asemenea, sancţiunile privind comerţul cu aur şi petrochimice.

În schimb, Iranul ar opri îmbogăţirea uraniului până la 20%, şi ar mai lua alte măsuri menite să încetinească programul.

Consilierul a declarat că respectivele concesii "nici nu îngheaţă nici nu dau înapoi" programul nuclear al Iranului, Senatul trebuind să acţioneze imediat pentru a impune sancţiuni ulterioare Iranului.

Camera Reprezentanţilor a adoptat în luna iulie un proiect de lege care prevede sancţiuni foarte stricte pentru Iran. Potrivit acestuia, vor fi scoase din comerţul internaţional noi sectoare ale economiei iraniene, printre care industria automobilelor. La rândul său, Senatul va trebui să-şi elaboreze legislaţia înainte ca orice nouă sancţiune să fie valabilă, dar procesul a fost oprit în toamnă, fără să fie anunţat vreun calendar.

"După 10 ani de confruntare amară, sancţiuni şi toată această retorică aprinsă, este logic să ne arătăm rezonabili privind modul în care le răspundem iranienilor", a susţinut Richard Durbin, numărul doi al democraţilor în Senat, adăugând că iranienii "trebuie să arate cât timp vor ca Congresul să facă o pauză înainte de a lansa noi sancţiuni".

Negocierile între Iran şi cele şase puteri se vor relua la Geneva în data de 7 şi 8 noiembrie şi rămâne încă de văzut la ce acord se va ajunge. Iranul încearcă din răsputeri să ridice sancţiunile care îi afectează în mod îngrijorător economia.

Un alt diplomat din cele şase naţiuni citat de Reuters a declarat că orice acord încheiat la Geneva ar putea aborda unele dintre preocupările internaţionale, dar nu toate, lăsând alte aspecte să fie discutate în rundele viitoare de discuţii.

Diplomaţii occidentali ezită să divulge informaţii despre specificul negocierilor din cauza sensibilităţilor implicate - atât în Teheran, unde radicalii conservatori sunt sceptici cu privire la oferte izbitoare care ar putea restrânge programul nuclear, cât şi la Washington, unde mulţi se opun unor relaxări precipitate ale sancţiunilor.

Într-un semn de potenţial progres, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică desfăşoară negocieri separate cu Iranul, "primii paşi" spre o mai mare transparenţă, inclusiv în ceea ce priveşte informaţiile de proiectare privind instalaţiile nucleare.

Israelul nu vede cu ochi buni un viitor acord

Un oficial israelian a declarat, miercuri, că este de aşteptat ca cele şase puteri şi Iranul să discute la Geneva un acord care ar fi departe de aşteptările israeliene.

"Am aflat în ultimele câteva ore, că mâine la... discuţiile de la Geneva, o propunere va fi examinată în care Iranul va înceta îmbogăţirea la 20% şi vor încetini activitatea la reactorul de apă grea de la Arak, pentru care vor primi în schimb o uşurare a sancţiunilor", a declarat oficialul.

"Din punctul de vedere al Israelului, aceasta este o afacere foarte proastă şi ne vom opune cu fermitate acestor propuneri".

Singura putere nucleară din Orientul Mijlociu, Israelul, vede Iranul ca o ameninţare existenţială şi a avertizat că ar putea lansa atacuri preventive împotriva site-urilor nucleare iraniene dacă diplomaţia nu reuşeşte să oprească programul.

Teheranul susţine că are nevoie de energie nucleară pentru producerea de energie electrică şi în scopuri medicale.